1. [MDA2] maelstrom sn [At: IC. LUM. (1841), 2151/20 / S și: mel~ / P: mel-ștrom / Pl: ~uri / E: fr Maelström, „canal al Mării Norvegiei”] (Liv) Vârtej puternic Si: bulboană, vâltoare, vârtej.
2. [DE] MAELSTRÖM [məlstrəm] sau MALSTRØM [mälstrœm] (cuv. olandez malen „zdrobitor” și ström „curent”) s. n. Curent turbionar în Marea Norvegiei, în apropierea țărmului de NV a Norvegiei, care se deplasează de la V la E, cu o viteză de c. 12 km/oră, pe o lățime de 8 km, între ins. Moskenesøya (N) și ins. Mosken (S) din arh. Lofoten. Se manifestă ca un curent superficial foarte puternic, provocat de accelerarea mareei și de năvălirea apelor hulei, asigurând circulația apelor între Marea Norvegiei și G. Vestfjorden. Vânturile locale violente și vârtejurile sunt foarte periculoase pentru navigație. Referiri despre m. apar în unele cărți ale lui Jules Verne și Edgar Allan Poe.
3. [DGS] maelstrom [melʃtroem] s.n. (hidrol.) bulboană, ochi1, valvârtej, vâltoare, vârtej, volbură, <rar> scoc, <înv. și reg.> vârtitură, <reg.> bulboacă, bulbuc, bumbic, căldău, ciulniță, dălbină, dâlbă, dâlboană, dâlboancă, dolie, dornă, fiertoare, învârtitoare (v. învârtitor), moară, oală, ochean2, ocheț, olcuță, otmet, sfredel, șioi1, șipot, știbloancă, știoalnă, știolniță, știulboană, toaie1, toancă1, tolcer, tulboacă, urcior1, vârcol, vârtecuș, vârteșcă, vârtitoare, vir, voj, <înv.> smârc, vâlvoare, <ital.; înv.> vortice. Dunărea are maelstromuri periculoase.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL