1. [DEX '09] MALEABIL, -Ă, maleabili, -e, adj. 1. (Despre metale) Care poate fi întins în foi subțiri la o temperatură inferioară aceleia de topire; (despre alte materiale) care poate fi ușor modelat. 2. Fig. (Despre oameni, despre caracterul lor etc.) Care se adaptează ușor; adaptabil, docil. [Pr.: -le-a-] – Din fr. malléable.
2. [MDA2] maleabil, ~ă a [At: NEGULICI / P: ~le-a~ / Pl: ~i, ~e / E: fr malléable] 1 (D. materii) Care poate fi ușor modelat. 2 (Spc; d. metale) Care poate fi întins în foi subțiri, la o temperatură inferioară celei de topire. 3 (Fig; d. oameni și caracterul lor) Care se adaptează ușor la împrejurări Si: conciliant, docil, mlădios (7).
3. [DEX '98] MALEABIL, -Ă, maleabili, -e, adj. 1. (Despre metale) Care poate fi întins în foi subțiri la temperatură inferioară aceleia de topire; (despre alte materiale) care poate fi ușor modelat. 2. Fig. (Despre oameni, despre caracterul lor etc.) Care se adaptează ușor; adaptabil, mlădios, docil. [Pr.: -le-a-] – Din fr. malléable.
4. [DLRLC] MALEABIL, -Ă, maleabili, -e, adj. (Despre metale) Care poate fi întins în foi subțiri (cu ajutorul ciocanului sau al laminorului) la o temperatură inferioară aceleia de topire. ◊ Fig. (Despre oameni, despre caracterul lor) Care se adaptează ușor la împrejurări, lipsit de fermitate; mlădios; docil. Pronunțat: -le-a-.
5. [DN] MALEABIL, -Ă adj. 1. (Despre metale, aliaje) Care poate fi prelucrat în foi subțiri prin ciocănire sau laminare. 2. (Fig.) Mlădios, suplu. ♦ Adaptabil; docil. [Pron. -le-a-. / < fr. malléable, cf. lat. malleus – ciocan].
6. [MDN '00] MALEABIL, -Ă adj. 1. (despre metale) care poate fi prelucrat în foi subțiri prin ciocănire sau laminare; (despre alte materiale) care poate fi ușor modelat. 2. (fig.) mlădios, suplu. ◊ (despre oameni) adaptabil; docil. (< fr. malléable)
7. [Șăineanu, ed. VI] maleabil a. 1. ce se poate întinde cu ciocanul în foi subțiri; 2. fig. mlădios, docil: un caracter maleabil.
8. [Scriban] *maleábil, -ă adj. (fr. malléable, d. lat. malleare, a bate cu cĭocanu, cu maĭu). Fiz. Care se poate supția bătîndu-l cu cĭocanu saŭ trecîndu-l pin laminator: metal maleabil. Fig. Care se poate modela cum vreĭ, care cedează: caracter maleabil.
9. [DOOM 3] maleabil (desp. -le-a-) adj. m., pl. maleabili; f. maleabilă, pl. maleabile
10. [DOOM 2] maleabil (-le-a-) adj. m., pl. maleabili; f. maleabilă, pl. maleabile
11. [MDO] maleabil (e-a)
12. [IVO-III] maleabil.
13. [DGS] maleabil, -ă adj. 1 (despre materiale, metale etc.) <rar> modelabil. Aurul este un metal maleabil. 2 fig. (despre oameni sau despre firea lor) acomodabil, adaptabil, <fig.> elastic, flexibil, mlădios, suplu. Fiind un om maleabil, nu a suferit mult după ce și-a schimbat locul de muncă.
14. [DLR] MALEABIL, -Ă adj. 1. (Despre materii) Care poate fi ușor modelat; s p e c. (despre metale) care poate fi întins în foi subțiri, la o temperatură inferioară aceleia de topire. Cf. NEGULICI. Metalele nu sînt tot una de ductile și maleabile. MARIN, PR. I, 215/31, cf. PONTBRIANT, D., BARCIANU, ALEXI, W., ȘĂINEANU, D. U. Unele metale sau aliaje, fiind foarte maleabile, se pot forja la rece. IOANOVICI, TEHN. 110, cf. 45, 60. 2 valțuri de oțel cu dinți puternici de fontă maleabilă. IONESCU-MUSCEL, FIL. 414. Metalele sînt maleabile și ductile, adică se pot reduce în foi și trage în fire subțiri. MACAROVICI, CH. 333. F i g. Una din cele mai maleabile c.alități ale spațiului e reversibilitatea. RALEA, S. T. III, 47. 2. F i g. (Despre oameni și despre caracterul lor) Care se adaptează ușor la împrejurări; mlădios, docil. Spiritul omului este maleabil numai în junețe. NEGULICI. E maleabil, e delicat, e dulce cum nu vă puteți închipui. VLAHUȚĂ, ap. CADE, cf. ȘĂINEANU, D. U., BL VII, 41, STANCU, R. A. IV, 363. - Pronunțat: -le-a-. - Pl.: maleabili, -e. – Din fr. malléable.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL