1. [MDA2] măldărit, ~ă a [At: GORJAN, H. IV, 197/2 / Pl: ~iți, ~e / E: măldări1] (Reg) Care a fost făcut maldăre1 (1), grămezi.
2. [MDA2] măldări1 vt [At: DDRF / V: (Mol) ~duri / Pzi: ~resc / E: maldăr1] (Reg) 1 A face maldăre1 (1) Si: (reg) a măldăci (1). 2 (Reg) A lega maldăre1 (1) Si: (reg) a măldăci (2).
3. [MDA2] mălduri v vz măldări1
4. [DLRLC] MĂLDĂRI, măldăresc, vb. IV. Tranz. (Rar) A face maldăr(e), a așeza, a clădi, a aduna în maldăr. În loc de căciuli aveau paie măldărite în cap. GORJAN, H. IV 197. – Variantă: (regional) mălduri (CONTEMPORANUL, VIIII 2) vb. IV.
5. [DLRLC] MĂLDURI vb. IV v. măldări.
6. [DLRM] MĂLDĂRI, măldăresc, vb. IV. Tranz. (Rar) A face maldăr. – Din maldăr.
7. [DLR] MĂLDĂRÍT, -Ă adj. (Regional) Care a fost făcut maldăre1 (1), grămezi. În loc de căciuli aveau paie măldărite in cap și vâpsite cu multe fețe. GORJAN, H. IV, 197/2. - Pl.: măldăriți, -te. – V. măldări$x.
8. [DLR] MĂLDÁRÍ1 vb. IV. Tranz. (Regional) A face maldăre1 (1), a lega maldăre; (regional) a măldăci. Cf. DDRF. (Absol.) Tăiarâ oamenii toată ziua [stuf] ;. . . Neculai, care venise mai tîrziu, a stat să măldurească. CONTEMPORANUL, VII2, 2. - Prez. ind.: măldăresc. – Și: (Mold.) măldurí vb. IV. – V. maldăr1.
9. [DLR] MĂLDURÍ vb. IV v. măldări1.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL