1. [DEX '09] MĂICULEANĂ, măiculene, s. f. (Pop.) Măicuță (1). – Maică + suf. -uleană.
2. [MDA2] măiculeană sf [At: JARNÍK-BÎRSEANU, D. 192 / Pl: ~ene / E: maică + -uleană] 1-14 (Pop; folosit pentru a relua pe „maică” precedent; șhp) Măiculiță (1-14).
3. [DEX '98] MĂICULEANĂ s. f. (Pop.) Măicuță (1). – Maică + suf. -uleană.
4. [DLRLC] MĂICULEANĂ s. f. (Popular) Măicuță. Maică, măiculeana mea, Auzi-mii tu jalea mea? JARNÍK-BÎRSEANU, D. 192.
5. [DOOM 3] măiculeană (pop.) s. f., g.-d. art. măiculenei; pl. măiculene
6. [DOOM 2] !măiculeană (pop.) s. f., g.-d. art. măiculenei; pl. măiculene
7. [DGS] măiculeană s.f. (reg.) v. Măicuță. Mămică.
8. [DLR] MĂICULEÁNĂ s. f. (În poezia populară, de obicei folosit pentru a relua pe „maică” precedent) Măicuță (1). Maică, măiculeana mea, Auzi-mi tu jalea mea? JARNIK-BÎRSEANU, D. 192. Maică, măiculeana mea, Eu mă duc la grea bătaie id. ib. 316, cf. 100, 198, 210. Că măiculeana m-a dat Unde eu n-am căutat. PAMFILE, C. Ț. 207. - Pl. : ? Maică + suf. -uleană-
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL