1. [MDA2] măiag sn [At: POLIZU / Pl: ~iege / E: mai2 + -ag] (Reg) 1 (Hip) Mai2 (1). 2 Pisălog. 3 Prăjină lungă de lemn care are în vârf o basma sau o tăbliță și care indică hotarul despărțitor a două proprietăți, sau faptul că vânatul este oprit într-o pădure. 4 Steag.
2. [DGS] măiag s.n. (gosp.; reg.) v. Pilug. Pisălog.
3. [DLR] MĂIÁG s. n. 1. (Regional) Diminutiv al lui m a i2; pisălog (POLIZU) ; măngălău (DDRF). 2. (În fostul județ Mehedinți) Prăjină lungă de lemn care are în vîrf o basma sau o tăbliță și care indică hotarul despărțitor a două proprietăți, sau faptul că vînatul este oprit într-o pădure. Vezi măiagul ăla de la răsărit? O iei pe acolo și ajungi în sat. BOCEANU, GL. ♦ (Regional) Steag, fanion (Bistrița-Turnu Severin). LEXIC REG. 49. – Pl.: măiege. – Mai2 + suf. -ag.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL