1. [DEX '09] MACULATURĂ s. f. 1. Hârtie prost tipărită, pătată care se rebutează; p. ext. hârtie scrisă sau tipărită care și-a pierdut importanța. ♦ Hârtie de calitate inferioară folosită pentru ambalaje sau, prin topire, ca materie primă pentru fabricile de hârtie. 2. Fig. Scriere lipsită de valoare. – Din germ. Makulatur, fr. maculature.
2. [MDA2] maculatură2 sf [At: NEGULICI / V: (înv) măc~ / Pl: ~ri / E: macula + -tură] (Nob) Pată.
3. [MDA2] maculatură1 sf [At: STAMATI, D. / Pl: (rar) ~ri / E: ger Makulatur, fr maculature] 1 Hârtie pătată sau stricată în timpul imprimării tipografice. 2 (Pex) Hârtie scrisă sau tipărită care și-a pierdut importanța. 3 Hârtie groasă, special fabricată pentru ambalaj. 4 (Fig) Scriere lipsită de valoare.
4. [DEX '98] MACULATURĂ s. f. 1. Hârtie pătată sau stricată în timpul imprimării tipografice; p. ext. hârtie scrisă sau tipărită care și-a pierdut importanța. ♦ Hârtie (de calitate inferioară) fabricată special pentru ambalaje. 2. Fig. Scriere lipsită de valoare. – Din germ. Makulatur, fr. maculature.
5. [DLRLC] MACULATURĂ s. f. (Cu sens colectiv) Hîrtie folosită pentru ambalaj sau ca materie primă în fabricile de hîrtie, provenită din deșeuri de tipar, ziare nevîndute, imprimate scoase din uz etc. Mai-nainte de a fi rupt hîrtia s-a uitat bine la ea, dacă e în adevăr maculatură scrisă pe amîndouă părțile. SLAVICI, O. I 108. ◊ Fig. (Uneori determinat prin «literară») Scriere lipsită de valoare. Tipărituri fără noimă pentru noi, ca lauda sistemului ortografic al lui Laurian și Massim și altă maculatură. SADOVEANU, E. 47.
6. [DN] MACULATURĂ s.f. Hîrtie veche, deșeuri de tipografie și de legătorie folosite pentru ambalaj sau ca materie primă pentru fabricarea cartonului. ♦ (Fig.) Literatură de proastă calitate, scriere fără valoare. [Cf. fr. maculature, germ. Makulatur].
7. [MDN '00] MACULATURĂ s. f. 1. hârtie veche, deșeuri de tipografie și de legătorie, pentru ambalaj sau ca materie primă pentru fabricarea cartonului. ◊ hârtie prost tipărită, pătată, care se rebutează. 2. (fig.) literatură, scriere fără valoare. (< germ. Makulatur, fr. maculature)
8. [Șăineanu, ed. VI] maculatură f. 1. foaie de hârtie pătată (în tipografie); 2. foaie de hârtie groasă pentru împachetat.
9. [Scriban] *maculatúră f., pl. ĭ (fr. maculature, d. maculer, lat. maculare, a păta. V. maclă, machetă). În tipografie, foaĭe de hîrtie pătată, răŭ tipărită saŭ cu alte defecte. Hîrtia tipărită care se vinde cu chilogramu.
10. [MDA2] măculatură sf vz maculatură2
11. [DOOM 3] maculatură s. f., g.-d. art. maculaturii
12. [DOOM 2] !maculatură s. f., g.-d. art. maculaturii
13. [DGS] maculatură1 s.f. 1 <engl.> trash. A făcut curățenie prin sertarele biroului și a aruncat toată maculatura. 2 fig. (peior.) v. Lucrare. Operă. Scriere. Text.
14. [DGS] maculatură2 s.f. (înv.; urmat de determ. care arată felul, culoarea, dimensiunea etc.) v. Pată.
15. [DLR] MACULATURĂ1 s. f. sg. 1. Hîrtie pătată sau stricată în timpul imprimării tipografice; p. e x t. hîrtie scrisă sau tipărită care și-a pierdut importanța. Cf. STAMATI, N., COSTINESCU. Mai nainte de a fi rupt hîrtia, s-a uitat bine la ea, dacă e, în adevăr, maculatură scrisă pe amîndouâ părțile. SLAVICI, N. I, 206. Ai băgat și în sîn. . . dar numai exemplare jerpelite ca să ai, în cazul cînd te-ar fi prins, circumstanța ușurătoare că erau maculatură. PAS, Z. I, 273. ♦ Hîrtie (groasă) special fabricată pentru ambalaj. Cf. STAMATI, D POLIZU, BARCIANU, ȘĂINEANU, D. U. 2. F i g. Scriere lipsită de valoare. Producerea de maculatură literară. MAIORESCU, CR. I, 314. Maculatura literară ia proporții îngrijorătoare. IBRĂiLEANU, SP. CR. 90, cf. CONTEMP. 1949, nr. 160, 3/4. Tipărituri fără noimă pentru noi, ca. . . lauda sistemului ortografic al lui Laurian și Massim și altă maculatură pe care o disprețuiam. SADOVEANU, E. 47. – Din germ. Makulatur, fr. maculature.
16. [DLR] MACULATURĂ2 s. f. (Neobișnuit) Pată. Cf. NEGULICI, PONTBRIANT, D., COSTINESCU. - Pl.: maculaturi. – Și: (prin adaptare la sistemul fonetic popular) măculatúră s. f. PONTBRIANT, D. – Macula + suf. -tură.
17. [DLR] MĂCULATURĂ s. f. v. maculatură2.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL