Definiție și ce înseamnă macrocosmos

1. [DEX '09] MACROCOSMOS s. n. Universul exterior în raport analogic cu omul (microcosmos); Univers, cosmos. [Var.: macrocosm s. n.] – Din fr. macrocosme.

2. [MDA2] macrocosmos sn vz macrocosm

3. [DEX '98] MACROCOSMOS s. n. v. macrocosm.

4. [DN] MACROCOSMOS s.n. v. macrocosm.

5. [DEX '09] MACROCOSM s. n. v. macrocosmos.

6. [MDA2] macrocosm sn [At: CANTEMIR, O. V, 93 / V: ~os / Pl: ~uri / E: fr macrocosme] (Îoc microcosm) Lume în totalitatea ei. Si: univers.

7. [DEX '98] MACROCOSM s. n. (Livr.) Lumea în totalitatea ei; Univers, cosmos. [Var.: macrocosmos] – Din fr. macrocosme.

8. [DLRLC] MACROCOSM, macrocosmuri, s. n. (Livresc, în opoziție cu microcosm) Univers, cosmos. V. lume.

9. [DN] MACROCOSM s.n. (Liv.; op. microcosm) Universul considerat în totalitatea sa ca o structură unitară, organică; univers, cosmos. [Var. macrocosmos s.n. / < fr. macrocosme, cf. it. macrocosmo < gr. makros – mare, kosmos – lume].

10. [MDN '00] MACROCOSM s. n. univers, cosmos. (< fr. macrocosme)

11. [Șăineanu, ed. VI] macrocosm n. lumea cea mare, totalitatea lucrurilor în opozițiune cu microcosm, lumea cea mică, adică omul.

12. [Scriban] *macrocózm n., pl. urĭ (d. vgr. makrós, mare, și kósmos, lume). Filoz. Universu, lumea toată, în opoz. cu omu saŭ microcozmu.

13. [DOOM 3] !macrocosmos (desp. ma-cro-) s. n., pl. macrocosmosuri

14. [DOOM 2] !macrocosmos (ma-cro-) s. n.

15. [MDO] macrocosm

16. [IVO-III] macrocosm.

17. [DGS] macrocosmos (macrocosm) s.n. (filos.; în opoz. cu „microcosmos”) cosmos, lume, megacosmos, univers, <reg.> vileag, <înv.> unocuprinzime. Unii filosofi susțin că pământenii nu sunt singuri în macrocosmos.

18. [DGS] macrocosm s.n. (filos.) = macrocosmos.

19. [DLR] MACROCOSMOS s. n. v. macrocosm.

20. [DLR] MACROCOSM s. n. (În opoziție cu microcosm) Lumea în totalitatea ei; universul. [Înțeleptul adresîndu-se universului:] Pre tine, macrocosmos, pre mine, microcosmos mă cheamă. CANTEMiR, O. V, 93. Organismul cel mare (macrocosmul) seamănă cu organismul cel mic (omul, microcosmul). BARASCH, M. II, 3/11. Istoria fiecării țeri, microcosm al macrocosmului, este cea mai veridică istorie universală. HASDEU, C. I, 176. Macrocosm, – de-a ta emblemă e făptura mea răpită. MACEDONSKI, O. I, 273. – Și: macrocosmos s. n. – Din fr. macrocosme. – Macrosmos < gr. μαϰρός + ϰόσμος.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '98] MEIȘOR, meișori, s. m. Numele a trei plante erbacee din familia gramineelor: […]
1. [MDA2] sanguinarie sf [At: DN4 / Pl: ~ii / E: lat sanguinaria, fr sanguinaire] […]
1. [DFL] Broughtonia sanguinea R. Br. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori roșii-purpur, labei în interior […]
1. [DFL] Calothamnus sanguineus R. Br. Specie care înflorește vara. Flori roșii-închis, 4 sepale, 4 […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
1. [MDA2] sorbestrea sf [At: GRECESCU, FL. 197 / V: (reg) soarbestre (A: nct) / […]
1. [DEX '09] SANGULIE, sangulii, s. f. (Înv. și pop.) Țesătură foarte fină (de mătase); […]
1. [DEX '09] SANGVINOLENT, -Ă, sangvinolenți, -te, adj. 1. Amestecat cu sânge, care conține sânge. […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro