1. [MDA2] măcărău s [At: TDRG / V: mâcălău / Pl: nct / E: nct] (Reg) Mâner cu care se învârtește roata sau crucea grindeiului la fântânile cu gârlici.
2. [MDA2] mâcălău s vz măcărău
3. [DAR] măcărău s.n. (reg.) mâner de învârtit roata fântânii.
4. [DLR] MĂCĂRĂU subst. (Regional) Mîner cu care se învîrtește roata sau crucea grindeiului la fîntînile cu gîrlici. Cf. TDRG, COMAN, GL. - Și: mîcáláu subst. COMAN, GL. – Etimologia necunoscută.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL