1. [MDA2] măcăială sf [At: DR. II, 131 / Pl: ~ieli / E: măcăi + -eală] 1-2 Măcăit (1-2).
2. [DGS] măcăială s.f. măcăire, măcăit, măcăitură, măcănit, măcănitură, <reg.> ocăcăit, ocăit.
3. [DLR] MĂCĂIÁLĂ s. f. (Rar) Măcăit. Com. din OBILEȘTI-FOCȘANI, cf. DR. II, 131. - Pl.: măcăieli. – Măcăi + suf. -ealâ.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL