1. [DEX '09] LUTERAN, -Ă, luterani, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care ține de luteranism, privitor la luteranism. 2. S. m. și f. Adept al luteranismului. – Din lat. lutheranus, germ. Lutheraner.
2. [MDA2] luteran, ~ă [At: I. CR. VII, 154 / V: (îvr) liutirean, (înv) luter, (reg) lutr~ / Pl: ~i, ~e / E: lat lutheranus, ger Lutheraner] 1 a Care ține de luteranism Si: (înv) luteranesc (1). 2 a Privitor la luteranism Si: protestant, (înv) luteranesc (2). 3-4 smf, a (Adept) al luteranismului Si: protestant, (îvr) lotor.
3. [DLRLC] LUTERAN, -Ă, luterani, -e, adj. Care ține de luteranism. V. protestant. Biserica luterană. ♦ (Substantivat) Adept al luteranismului. Luteranii nu recunosc autoritatea papei.
4. [DN] LUTERAN, -Ă adj. Referitor la luteranism, care ține de luteranism. // s.m. și f. Adept al luteranismului. [Cf. germ. Lutheraner].
5. [MDN '00] LUTERAN, -Ă adj., s. m. f. (adept) al luteranismului. (< lat. lutheranus, germ. Lutheraner)
6. [Șăineanu, ed. VI] luteran a. conform doctrinei lui Luther. ║ m. cel ce profesează această doctrină.
7. [Scriban] *luterán, -ă s. (it. luterano, fr. luthérien). Partizan al doctrineĭ luĭ Luther, protestant, evangelic. Adj. Biserica luterană.
8. [MDA2] liutirean, ~ă a vz luteran
9. [MDA2] luter, ~ă a, smf vz luteran
10. [MDA2] lutran, ~ă a, smf vz luteran
11. [DOOM 3] luteran adj. m., s. m., pl. luterani; adj. f., s. f. luterană, pl. luterane (dar: Biserica Luterană s. propriu f. art.)
12. [DOOM 2] luteran adj. m., s. m., pl. luterani; adj. f., s. f. luterană, pl. luterane
13. [DE] CATEHISMUL LUTERAN, prima carte de cult tipărită în limba română, în 1544, la Sibiu, sub influența Reformei. Lucrarea, din care nu s-a păstrat nici un exemplar, e atestată în socotelile orașului Sibiu și într-o scrisoare particulară din 1546.
14. [DGS] luteran, -ă adj., s.m. (relig.) 1 s.m. <reg.> luteranăș, <înv.> luter. Luteranii sunt adepții luteranismului. 2 adj. evanghelic, <înv.> luterănesc. A vizitat o catedrală luterană în Nürnberg.
15. [DGS] luter s.m. (relig.; înv.) v. Luteran.
16. [DRAM 2015] lutran, lutrani, s.m. – (reg.) Luteran; adept al doctrinei întemeiate, în sec. XVI, de Martin Luther. – Var. a lui luteran (< lat. lutheranus, germ. Lutheraner) (MDA).
17. [DRAM] lutran, -i, s.m. – Luteran; adept al doctrinei întemeiate în sec. XVI de Martin Luther. – Lat. lutheranus, germ. Lutheraner.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL