1. [DEX '09] LUTĂRIE, lutării, s. f. Loc, groapă de unde se scoate sau din care s-a scos lut. – Lut + suf. -ărie.
2. [MDA2] lutărie sf [At: HEM / Pl: ~ii / E: lut + -ărie] 1 Groapă de unde se scoate sau din care s-a scos lut (1). 2 (Pex) Olărie. 3 (Reg) Drum nepietruit.
3. [DLRLC] LUTĂRIE, lutării, s. f. Loc, groapă de unde se scoate (sau s-a scos) lutul. Cătră amiază trecură un pîrău al lutăriilor printre rovine de pămînt galben și, lîngă o iezătură, văzură moara. SADOVEANU, F. J. 432. Inginerii... băteau țăruși provizorii de hotar, lîngă viroagele sterpe și sparte de săpături, movile și lutării ale lui Zaharia Duhu. C. PETRESCU, R. DR. 257.
4. [Șăineanu, ed. VI] lutărie f. olărie.
5. [Scriban] lutăríe f. Loc de unde se scoate lut.
6. [DOOM 3] lutărie s. f., art. lutăria, g.-d. art. lutăriei; pl. lutării, art. lutăriile (desp. -ri-i-)
7. [DOOM 2] lutărie s. f., art. lutăria, g.-d. art. lutăriei; pl. lutării, art. lutăriile
8. [DGS] lutărie s.f. 1 <reg.> lutar. Câțiva oameni scot lut din lutărie. 2 (rar) v. Olărie. Olărit1.
9. [DRAM 2021] lutăríe, lutării, s.f. Loc de unde se scoate lut, argilă; depozit de lut. ■ (top.) Lutărie (în Dumbrava) (Vișovan, 2008: 171). – Din lut + suf. -ărie (DEX, MDA).
10. [DRAM 2015] lutărie, lutării, s.f. – Loc de unde se scoate lut, argilă, pentru amenajarea caselor; depozit de lut. ♦ (top.) Lutărie (în Dumbrava) (Vișovan, 2008: 171). – Din lut (< lat. lutum) + suf. -ărie (DEX, MDA).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL