1. [DEX '09] LINȚOLIU, lințolii, s. n. Giulgiu. – Din lat. linteolum, it. lenzuolo, fr. linceul.
2. [MDA2] lințoliu sn [At: DEX / P: ~liu / Pl: ~ii / E: lat linteolum, it lenzuolo, fr linceul] (Liv) Giulgiu.
3. [DEX '98] LINȚOLIU, lințolii, s. n. (Livr.) Giulgiu. – Din lat. linteolum, it. lenzuolo, fr. linceul.
4. [DLRLC] LINȚOLIU, lințolii, s. n. Giulgiu. Pe-un pat alb ca un lințoliu Zace lebăda murindă. EMINESCU, O. I 32. ◊ Fig. Lințoliul rece de zăpadă întărită. CAMIL PETRESCU, V. 80. Umbrele se pot ridica din adîncuri și pot arunca lințoliul lor mohorît peste zările fără sfîrșit ale răsăritului. HOGAȘ, M. N. 64. Coboară corbii-n pîlc de doliu. Cernesc al iernii alb lințoliu. DEMETRESCU, O. 63. – Pronunțat: -liu.
5. [DN] LINȚOLIU s.n. Giulgiu. [Pron. -liu. / cf. fr. linceul, lat. linteolum].
6. [MDN '00] LINȚOLIU s. n. giulgiu. (< fr. linceul, lat. linteolum)
7. [Șăineanu, ed. VI] lințoliu n. giulgiu: pe un pat alb ca un lințoliu EM. (= fr. linceuil).
8. [Scriban] *lințóliŭ n. (fr. linceul, d. lat. lintéolum, dim. d. linteum, bucată de pînză de in, d. linum, in; it. lenzuólo. V. in, linie). Gĭulgĭ, pînză de acoperit morțiĭ. V. răspete.
9. [MDA2] lention[1] sn vz lințoliu
10. [DOOM 3] lințoliu [liu pron. lĭu] s. n., art. lințoliul; pl. lințolii, art. lințoliile (desp. -li-i-)
11. [DOOM 2] lințoliu [liu pron. lĭu] s. n., art. lințoliul; pl. lințolii, art. lințoliile (-li-i-)
12. [MDO] lințoliu
13. [IVO-III] lințoliu, -lii.
14. [DER] lințoliu (lințolii), s. n. – Giulgiu. It. lenzuolo (sec. XIX), cuvînt de circulație literară.
15. [DGS] lințoliu s.n. 1 giulgiu, <înv. și pop.> pânză, <pop.> arar2, <înv. și reg.> sovon, <reg.> fachiol, păioară, pânzișoară, pânzuială, pocrov, pocrovăț, podul mortului (v. pod1), răspetie, sălie, tropar, <înv.> cearșaf, grobnic. Mortul este acoperit cu un lințoliu. 2 (înv. și reg.) v. Cearșaf.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL