1. [DEX '09] LIMNOLOGIE s. f. 1. Disciplină care se ocupă cu studiul apelor continentale, modul în care aspectele fizice și chimice ale acestora influențează viața organismelor acvatice. 2. Ramură a hidrologiei care se ocupă cu studiul regimului hidrologic, termic și hidrochimic al lacurilor. – Din fr. limnologie.
2. [MDA2] limnologie sfs [At: DEX / E: fr limnologie] 1 Capitol al hidrobiologiei care studiază condițiile de viață și organismele din apele dulci. 2 Ramură a hidrobiologiei care se ocupă cu studiul lacurilor naturale și artificiale.
3. [DEX '98] LIMNOLOGIE s. f. 1. Capitol al hidrobiologiei care studiază condițiile de viață și organismele din apele dulci. 2. Ramură a hidrologiei care se ocupă cu studiul lacurilor (naturale și artificiale). – Din fr. limnologie.
4. [DLRLC] LIMNOLOGIE s. f. Știință care se ocupă cu studiul apelor din interiorul continentelor, în special al lacurilor.
5. [DN] LIMNOLOGIE s.f. 1. Ramură a hidrologiei care studiază fenomenele fizice și biologice ce au loc în lacuri. 2. Parte a hidrobiologiei care se ocupă cu studiul apelor interioare. [Gen. -iei. / < fr. limnologie, cf. gr. limne – lac, logos – studiu].
6. [MDN '00] LIMNOLOGIE s. f. 1. ramură a hidrologiei care studiază fenomenele fizice și biologice ce au loc în lacuri. 2. parte a hidrologiei care se ocupă cu studiul apelor interioare. (< fr. limnologie)
7. [DOOM 3] limnologie s. f., art. limnologia, g.-d. limnologii, art. limnologiei
8. [DOOM 2] limnologie s. f., art. limnologia, g.-d. limnologii, art. limnologiei
9. [DETS] LIMNO- „baltă, mlaștină”. ◊ gr. limne, os „lac, baltă” > fr. limno-, germ. id., engl. id. > rom. limno-. □ ~biologie (v. bio-, v. -logie1), s. f., disciplină care studiază lacurile și apele stătătoare din punct de vedere biologic; ~bionte (v. -biont), s. n. pl., organisme din lacuri și mlaștini; ~biu (v. -biu), adj., care crește în lacuri sau în mlaștini; ~cren (v. -cren), adj., (despre izvoare) a cărui apă țîșnește de jos în sus, formînd un mic bazin, cu fund mîlos sau nisipos; ~criptofite (v. cripto-, v. -fit), s. f. pl., plante superioare care cresc în lacuri, bălți și mlaștini; ~dendrobiu (v. dendro-, v. -biu), adj., (despre populații vegetale și animale) care trăiește într-un mediu acvatic format din apa acumulată în scorburile arborilor; ~fil (v. -fil1), adj., (Despre plante) Care are afinitate pentru ape stătătoare. 2. (Despre pești) Care depune icrele în ape stătătoare; ~fite (v. -fit), s. f. pl., plante hidrofite fixate pe fundul apelor dulci ale lacurilor; ~gen (v. -gen1), adj., limnicol*; ~log (v. -log), s. m. și f., specialist în limnologie; ~logie (v. -logie1), s. f., 1. Disciplină care studiază fenomenele fizice și biologice referitoare la lacuri. 2. Ramură a hidrobiologiei care se ocupă cu studiul apelor dulci; ~metru (v. -metru1), s. n., limnimetru*.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL