1. [Șăineanu, ed. VI] limburuș n. Anat. omușor: se sloboade limburușul.
2. [Scriban] limburúș n., pl. e (d. limbă și țumburuș? Cp. cu malaĭezu anak lika, copilu limbiĭ = omușor). Vest. Omușor, apendicele cărnos și mobil care atîrnă în fundu guriĭ. Limba (arătătoru) cantaruluĭ.
3. [MDA2] liburuș s vz limburuș
4. [DGS] limburuș s.n. I (anat.; înv. și reg.) v. Luetă. Omușor. Omușorul gâtlejului (v. omușor). Uvulă. II (reg.) 1 (la cataramă) v. Limbă. 2 v. Cozoroc. Vizieră.
5. [DAR] limburuș s.n. (reg.) 1. omușor, uvulă. 2. limba cântarului.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL