1. [DEX '09] LICURICI, licurici, s. m. Insectă din ordinul coleopterelor, care are pe ultimele segmente abdominale niște organe care emit lumină fosforescentă (Lampyris noctiluca). – Licuri + suf. -ici.
2. [MDA2] licurici smi [At: ANON. CAR. / V: (reg) ~căr~, ~chir~, ~cor~, licuric, ~ice sf, ~riș, lingu~, luc~ / E: licuri + -ici] 1 Insectă din ordinul coleopterelor care are pe ultimele segmente abdominale organe ce emit lumină fosforescentă Si: (pop) făclieș, fânăraș, licuș, scânteuță, steluță (Lampyris noctiluca). 2 (Mun; îe) A avea ~ la cap A avea idei neobișnuite. 3 (Mun; îae) A avea toane. 4 (Mun; îe) A-i scoate cuiva ~i din cap A determina pe cineva să devină serios. 5 (Fam) Copil vioi. 6 (Pop) Ceva care are dimensiuni foarte mici. 7 (Arg) Lanternă de buzunar. 8 (Pop) Licărire1 (1). 9 (Pop) Ceea ce licărește1. 10 (Spc) Emanație fosforescentă, instabilă deasupra unor bălți sau a trunchiurilor putrede de copac. 11 (Reg; îf licuric; mpl) Pește mic. 12 (Reg; mpl) Pui de pește.
3. [DLRLC] LICURICI, licurici, s. m. Insectă din ordinul coleopterelor, a cărei femelă cu aspect de larvă răspîndește la întuneric o lumină fosforescentă produsă pe ultimele inele ale abdomenului (Lamphyris noctiluca). Sus, Vega scînteia ca un licurici verzui al cerului. C. PETRESCU, S. 23. Cîntă pasărea de seară, iar în iarba-nrourală, Cu grămada, licuricii luminițele-și arată. EFTIMIU, Î. 27. Iar pe vechiul zid... Licăriri de pietre scumpe licurici zglobii presar. MACEDONSKI, O. I 155. Cîmpia i se înfățișează luminată de scînteile strălucitoare ale licuricilor. ODOBESCU, S. III 20.
4. [Scriban] licurícĭ m., pl. tot așa (d. licuresc, licăresc). Un fel de gîndac care strălucește la întuneric (lampyris splendidula).
5. [MDA2] licărici sm vz licurici
6. [MDA2] lichirici sm vz licurici
7. [MDA2] licorici sm vz licurici
8. [MDA2] licuric sm vz licurici
9. [MDA2] licurice sm vz licurici
10. [MDA2] licuriș2 sm vz licurici
11. [CADE] ❍FĂCLIEȘ sm. Bucov. 🐙 = LICURICIU [făclie].
12. [Șăineanu, ed. VI] licuriciu m. 1. evaporațiune focoasă prin locurile băltoase; 2. insectă lucitoare la întuneric (Lampyris noctiluca): licuricii se văd în nopțile de vară.
13. [DOOM 3] licurici s. m., pl. licurici, art. licuricii
14. [DOOM 2] licurici s. m., pl. licurici
15. [MDO] licurici
16. [IVO-III] licuriciu, -ci.
17. [DER] licurici (licurici), s. m. – 1. Insectă (Lampyris noctiluca). – 2. (Arg.) Lanternă, lampă de buzunar. – Mr. licuriciu. Probabil der. din licuri (în loc de licări), cf. Tiktin; Pascu, I, 111; Candrea. După Diculescu, Elementele, 489, dintr-un gr. *λυϰουρίϰιου, der. doric din gr. λυϰουρίς.
18. [DE] LICURÍCI (< licuri, a înv. „a licări”) s. m. Nume dat unor insecte coleoptere nocturne, carnivore de c. 1-2 cm; femelele au pe ultimele segmente abdominale organe care emit lumină fosforescentă; ouăle și larvele emit mai puțină lumină. Se cunosc peste 30 de specii; în România trăiesc genurile Lampyris și Luciola.
19. [DE] LICURICI, com. în jud. Gorj, situată în zona Dealurilor Amaradiei; 2.718 loc. (2000). În satul Totea se află biserica Sf. Nicolae (1735, cu picturi murale interioare originare), iar în satul L., biserica de lemn cu hramul Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (1776-1777).
20. [Argou] a avea licurici expr. (er.) a se excita
21. [DGS] licurici s.m. 1 (entom.) Lampyris noctiluca; <livr.> lampir, luciolă, <pop.> foc-viu, focul-lui-Dumnezeu (v. foc), putregai, <înv. și reg.> fânăraș, <reg.> făclieș, fânăraș, gândac-scânteios, gândac-strălucios, gândăcel-scânteios, goangă-cu-foc, goangă-strălucoasă, licuș, lumină-de-pădure, pământ-viu, pepe-luminos, pricolici, pucurici, scânteiuță, steluță, vierme-cu-sclipăț, vierme-de-foc, vierme-lucitor, vierme-luminos, vierme-verde, vierme-viu, viermișor, viermușor, <înv.> gândac-din-cel-luminos, gândac-luminos. 2 (arg.) v. Lanternă de buzunar.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL