1. [DEX '09] LIBRAȚIE, librații, s. f. (Astron.) Oscilație periodică a Lunii față de poziția sa medie, care permite observarea de pe Pământ a mai mult de jumătate din suprafața ei totală. – Din fr. libration.
2. [MDA2] librație sf [At: I. GOLESCU, C. / V: (înv) ~iune / Pl: ~ii / E: lat libratio, fr libration] 1 (Ast) Balansare aparentă a lunii datorată orbitei ei eliptice care permite observarea de pe pământ a mai mult de jumătate din suprafața lunară Si: (ast) librare. 2 (Rar) Oscilație.
3. [DEX '98] LIBRAȚIE, librații, s. f. (Astron.) Mișcare aparentă, de ușoară balansare a lunii față de poziția sa mijlocie, care permite observarea de pe pământ a ceva mai mult de jumătate din suprafața lunară. – Din fr. libration.
4. [DN] LIBRAȚIE s.f. 1. (Astr.) Oscilație ușoară și aparentă a Lunii datorată orbitei ei eliptice pe care o descrie în jurul Pămîntului. 2. Oscilație, unduire. [Gen. -iei, var. librațiune s.f. / cf. it. librazione, fr. libration, lat. libratio – balansare].[1]
5. [MDN '00] LIBRAȚIE s. f. 1. balansare aparentă a Lunii, datorată orbitei ecliptice pe care o descrie în jurul Pământului. 2. oscilație. (< fr. libration, lat. libratio)
6. [MDA2] librațiune sf vz librație
7. [DN] LIBRAȚIUNE s.f. v. librație.
8. [Scriban] *librațiúne f. (lat. libratio, -ónis. V. echilibru). Astr. Legănarea aparentă a luniĭ în prejuru axeĭ eĭ. – Și -áție, dar ob. -áre.
9. [DOOM 3] librație (oscilație a lunii) (desp. li-bra-ți-e) s. f., art. librația (desp. -ți-a), g.-d. art. librației; pl. librații, art. librațiile (desp. -ți-i-)
10. [DOOM 2] librație (oscilație a lunii) (li-bra-ți-e) s. f., art. librația (-ți-a), g.-d. art. librației; pl. librații, art. librațiile (-ți-i-)
11. [DGS] librație s.f. 1 (astron.) <înv.> librare. Librația este balansarea aparentă a Lunii din cauza orbitei ei eliptice. 2 (rar) v. Balans. Balansare. Clătinare. Clătinat1. Legănare. Legănat1. Oscilare. Oscilație. Pendulare.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL