1. [DEX '09] LEZIUNE, leziuni, s. f. 1. Rană (căpătată prin lovire, rănire etc. sau ca urmare a unei boli). 2. (Jur.) Prejudiciu material al unei părți dintr-un contract. [Pr.: -zi-u-] – Din fr. lésion, lat. laesio, -onis.
2. [MDA2] leziune sf [At: ANTONESCU, D. / P: ~zi-u~ / S și: (înv) lesi~ / Pl: ~ni / E: fr lésion, lat laesio, -onis] 1 Modificare patologică a structurii și a activității unui țesut sau a unui organ, provocată de agenți mecanici, fizici, chimici, infecțioși sau tumorali Si: plagă, rană, (îrg) beleaznă, (pop) bubă, meteahnă, (reg) oajdă2, (înv) rănitură. 2 Vătămare. 3 (Jur) Prejudiciu material suferit de una din părți într-un contract oneros și comutativ, care a acceptat să execute o prestație de valoare superioară aceleia pe care urma să o primească în schimb. 4 (Jur) Viciu de consimțământ pentru minorul trecut de paisprezece ani, care a încheiat singur, fără consimțământul părinților sau al tutorelui, acte juridice care provoacă acestora o vătămare. 5 (Jur; îvr; îs) ~ a maiestății Lezmaiestate.
3. [DEX '98] LEZIUNE, leziuni, s. f. Rană (căpătată prin lovire, rănire etc. sau ca urmare a unei boli). [Pr.: -zi-u-] – Din fr. lésion, lat. laesio, -onis.
4. [DLRLC] LEZIUNE, leziuni, s. f. Rană (căpătată prin lovire, rănire etc. sau ca urmare a unei boli). Leziune pulmonară. ▭ Nu există un raport direct între intensitatea și gravitatea aparentă a leziunilor hepatice și gravitatea reală a bolii. NICOLAU, H. I. 50. Cu progresele histologiei patologice se lămuresc mai bine și leziunile ficatului. BABEȘ, O. A. I 422. N-am vro leziune la față? CONTEMPORANUL, VII 487. – Pronunțat: -zi-u-.
5. [DN] LEZIUNE s.f. 1. Modificare patologică a țesuturilor; rană, plagă. 2. (Jur.) Prejudiciu material care afectează o parte dintr-un contract oneros. [Pron. -zi-u-. / cf. fr. lésion, lat. laesio].
6. [MDN '00] LEZIUNE s. f. 1. alterare morfologică a unui țesut, organ sau organism; rană, plagă. 2. (jur.) prejudiciu material care afectează o parte dintr-un contract oneros. (< fr. lésión, lat. laesio)
7. [Șăineanu, ed. VI] leziune f. 1. Med. rană: leziune la inimă; 2. Jur. daună suferită.
8. [Scriban] *leziúne f. (lat. láesio, -ónis. V. leșin). Acțiunea de a leza. Rezultatu acesteĭ acțiunĭ, rană, contuziune. Fig. Pagubă, prejudiciŭ.
9. [DOOM 3] leziune (desp. -zi-u-) s. f., g.-d. art. leziunii; pl. leziuni
10. [DOOM 2] leziune (-zi-u-) s. f., g.-d. art. leziunii; pl. leziuni
11. [MDO] leziune (i-u)
12. [IVO-III] leziune, -ni.
13. [DGS] leziune s.f. 1 (med., med. vet.) plagă, rană, <livr.> ulcus, <rar> afect, <pop.> arici1, aruncătură, bubă, meteahnă, <înv. și reg.> beleaznă, zgancă, <reg.> betegire, cozace, momiță, oajdă2, racilă, <înv.> bolie, rănitură, <latin.; înv.> vulnă. Are o leziune la mână. 2 (med., med. vet.) lezare, vătămare, <înv. și reg.> stricăciune. A căzut de pe scară, dar s-a ridicat repede în picioare, fără să aibă vreo leziune. 3 (jur.; în statele monarhice; înv.) leziune a maiestății v. Lezmaiestate.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL