Definiție și ce înseamnă levantină

1. [MDA2] levantină sf [At: (a. 1818) ȘA II, 354 / V: (înv) ~in (Pl: ~uri) sn / Pl: (rar) ~ne / E: fr levantine, it levantina, ger Levantine] (Asr) Țesătură de mătase lucioasă, folosită la confecționarea rochiilor și a dublurilor.

2. [Scriban] *levantínă f., pl. e (fr. lévantine). Un fel de stofă de matasă netedă care se făcea la început în Levant. – Pe la 1800 și levantín, n., pl. urĭ.

3. [DEX '09] LEVANTIN, -Ă, levantini, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană originară sau locuitor din Levant; p. restr. negustor originar din Levant. 2. Adj. Care aparține Levantului sau levantinilor, privitor la Levant ori la levantini. ♦ (Depr.) Necinstit, ipocrit, intrigant. – Din fr. levantin.

4. [MDA2] levantin2, ~ă [At: BARIȚIU, P. A. II, 75 / Pl: ~i, ~e / E: fr levantin, it levantino] 1-2 smf, a (Persoană) care făcea parte din populația de bază a Levantului. 3-4 smf, a (Persoană) care este originară din Levant. 5 smp Populație din Levant. 6-7 a Care este caracteristic (Levantului sau) levantinilor (5). 8-9 a Care aparține (Levantului sau) levantinilor (5). 10-11 a Privitor (la Levant sau) la levantini (5). 12 sm (Prc) Negustor originar din Levant. 13 smf Persoană care are însușiri specifice oamenilor din Levant. 14 a (Dep) Lipsit de scrupule Si: intrigant, ipocrit, necinstit, perfid.

5. [MDA2] levantin1 sn vz levantină

6. [DEX '98] LEVANTIN, -Ă, levantini, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care făcea parte din populația de bază a Levantului sau era originară de acolo; p. restr. negustor originar din aceste locuri. 2. Adj. Care aparține Levantului sau populației lui, privitor la Levant sau la populația lui, specific Levantului. ♦ (Depr.) Necinstit, ipocrit, intrigant. – Din fr. levantin.

7. [DLRLC] LEVANTIN, -Ă, levantini, -e, adj. (Învechit) Originar din Levant (= regiunile răsăritene ale Mării Mediterane), care se referă la Levant, specific Levantului. Mătase levantină. ▭ Comerțul levantin atrage aventurieri din toate semințiile. BART, E. 130. ♦ (Substantivat) Locuitor din Levant (mai ales din porturile acestuia); negustor originar din aceste locuri.

8. [DN] LEVANTIN, -Ă adj., s.m. și f. 1. (Locuitor) care aparține Levantului, din Levant, specific Levantului. 2. (Depr.) Necinstit, ipocrit, intrigant. 3. (Geol.) (Care aparține de) ultimul etaj al pliocenului din Romînia. [Cf. it. levantino, fr. levantin, cf. Levant – denumire dată în trecut litoralului răsăritean al Mării Mediterane].

9. [MDN '00] LEVANTIN, -Ă I. adj., s. m. f. 1. (locuitor) din Levant. 2. (depr.) necinstit, ipocrit, intrigant. II. adj., s. n. (din) ultimul etaj al pliocenului din România. (< fr. levantin)

10. [Șăineanu, ed. VI] levantin a. și m. originar din Levant.

11. [Scriban] *levantín, -ă adj. (it. levantino). Din Levant: regiunile levantine. Subst. Locuitor din Levant (maĭ ales vorbind de ceĭ ce nu-s nicĭ Turcĭ, nicĭ Arabĭ).

12. [DOOM 3] !levantină (țesătură) (rar) s. f., g.-d. art. levantinei

13. [DOOM 3] levantin2 ((locuitor) din Levant) adj. m., s. m., pl. levantini; adj. f., s. f. levantină; pl. levantine

14. [DOOM 2] !levantin3/levantină (țesătură) (înv.) s. n. / s. f.

15. [DOOM 2] levantin1 (locuitor) adj. m., s. m., pl. levantini; adj. f., s. f. levantină; pl. levantine

16. [DGS] levantin, -ă adj. (deprec.) 1 (despre oameni sau despre modul lor de a se manifesta, de a gândi etc.) v. Calin. Disimulat. Duplicitar. Fals. Fariseic. Fățarnic. Ipocrit. Machiavelic. Mincinos. Mironosit. Nesincer. Perfid. Periculos. Pervers. Prefăcut. Șiret3. Viclean. 2 (despre oameni) v. Intrigant.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] larmoaiant, ~ă a [At: DN3 / P: ~moa-ia~ / Pl: ~nți, ~e / […]
[DE] LARMOR [la:mó:], Sir Joseph (1857-1942), fizician britanic. Prof. univ. la Cambridge. Lucrări în domeniile […]
1. [Mitologic] Larvae (sau Lemures), în mitologia romană, spirite ale morților care ieșeau noaptea din […]
1. [DEX '09] LARVAR, -Ă, larvari, -e, adj. Care este în stare de larvă; referitor […]
1. [MDA2] larvat, ~ă a [At: VASICI, M. I, 80/22 / V: (înv) ~rfat / […]
1. [DEX '09] LARVICID, larvicide, s. n. Substanță care ucide larvele unor insecte. ◊ (Adjectival) […]
[DETS] LARVI- „larvă, larvar”. ◊ L. larva „mască, arătare, spectru” > fr. larvi-, germ. id., […]
[DETS] LARVI- „larvă, larvar”. ◊ L. larva „mască, arătare, spectru” > fr. larvi-, germ. id., […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro