1. [DEX '09] LEUȘTEAN s. m. Plantă erbacee aromată, cu miros pătrunzător, din familia umbeliferelor, ale cărei frunze sunt folosite drept condiment (Levisticum officinale). [Pr.: le-uș-] – Et. nec.
2. [MDA2] leuștean sm [At: ANON. CAR. / P: le-uș~ / V: (îrg) ~d, (reg) leau~, lehu~, leoș~, leoșteand, leust~, ~ten, ~șțe~, lioș~, liu~, lustereag, luștre~, luștreang, roștean, (îvr) lău~, leușten / Pl: (rar) ~eni, (îvr, sn) ~uri / E: nct] 1 Plantă erbacee aromată, perenă, din familia umbeliferelor, cu tulpina înaltă și ramificată, cu flori galbene-verzui dispuse în umbele, cu semințe mici, ovale, cafenii, care este cultivată pentru frunzele ei late, lucioase, de culoare verde-intens, folosite drept condiment și pentru rădăcina pivotantă, folosită în medicina populară Si: buruiană-de-lingoare (Levisticum officinale). 2 (Prc) Frunze de leuștean (1). 3 Rădăcină de leuștean. 4 (Bot; reg; îc) ~-sălbatic (sau -de-bahnă) Limba-șarpelui (Peucedanum latifolium). 5 (Bot; reg; îc) ~ul-broaștei Boglar (Ranunculus sceleratus). 6 (Bot; reg; îac) Bulbuc (Trollius europaeus). 7 (Bot; reg; îc) ~-broștesc Piciorul-cocoșului (Ranunculus acris). 8 (Bot; reg; îc) ~ul-muntelui Turiță (Agrimonia eupatoria). 8[1] (Bot; înv; șîc ~-de-pădure) Lemn-câinesc (Ligustrum vulgare).
3. [DEX '98] LEUȘTEAN s. m. Plantă erbacee aromată, cu miros pătrunzător, din familia umbeliferelor, ale cărei frunze sunt întrebuințate drept condiment (Levisticum officinale). [Pr.: le-uș-] – Et. nec.
4. [DLRLC] LEUȘTEAN s. m. Plantă erbacee aromată din familia umbeliferelor, cultivată prin grădini și întrebuințată drept condiment (Levisticum officinale). Frunză verde leuștean, Și un fir de măghiran. BIBICESCU, P. P. 189. – Pronunțat: le-u-.
5. [Șăineanu, ed. VI] leuștean m. plantă aromatică cu florile galbene, bună împotriva tusei la vite: din rădăcina-i se stoarce un suc cu care se freacă cel bolnav de lângoare, iar din frunza de leuștean se face ceaiu de băut (Levisticum). [Ung. LESTYÁN].
6. [Scriban] leușteán m., pl. enĭ (ung. lestyán, indirect d. lat. levisticum îld. ligústicum adică „din Liguria”; vgr. ligystikón; it. levístico, fr. livèche). O plantă umbeliferă aromatică ale căreĭ grăunțe aŭ proprietățĭ stimulante (levisticum [officinále și ligústicum]). Frunzele luĭ se întrebuințează în bucătărie, ĭar rădăcina în medicină. – Și leo-.
7. [MDA2] lăuștean sm vz leuștean
8. [MDA2] leauștean sm vz leuștean
9. [MDA2] lehuștean sm vz leuștean
10. [MDA2] lehuștean sm vz leuștean
11. [MDA2] leoștean sm vz leuștean
12. [MDA2] leoșteand[1] sm vz leuștean
13. [MDA2] leustean sm vz leuștean
14. [MDA2] leusten sm vz leuștean
15. [MDA2] leușteand sm vz leuștean
16. [MDA2] leușten sm vz leuștean
17. [MDA2] leușțean sm vz leuștean
18. [MDA2] lioștean sm vz leuștean
19. [MDA2] liuștean sm vz leuștean
20. [MDA2] roștean sm vz leuștean
21. [CADE] BURUIANĂ, ❍BURIANĂ (pl. -ieni) sf. 🌿 1 Plantă ierboasă care crește, fără a fi cultivată, pe cîmp, pe locurile semănate, prin grădini, etc., iarbă rea, iarbă sălbatică, bălărie: îngrădirile se părăduesc, pămîntul s’acopere de buruiană VLAH.; buruiana crescuse naltă și abia se mai zărea în fund ODOB.; proverb: buruiana proastă crește și pe piatră sau buruiana rea crește și în drum; buruieni se găsesc și în grădina cea mai bună; se sperie de toate buruienile PANN., despre cineva foarte fricos, care se sperie și de umbra lui ¶ 2 Iarbă de leac, plantă întrebuințată ca mijloc de vindecare: chemă pe împărăteasă și-i dete buruienile să le fiarbă și să le bea ISP. ¶ 3 ~-CÎINEASCĂ1 – BREIU1; – ~-CÎINEASCĂ2 = TREPĂDĂTOARE1; – ~-DE-ABUBĂ = PĂPĂLĂU; – ~DE-CEAS-RĂU = VETRICE 1; – ~DE-CEL-PERIT= VENTRILICĂ1 – ~DE-CINCI-DEGETE, plantă ierboasă, cu tulpina și frunzele acoperite cu peri lungi, cu flori mari, galbene, dispuse într’un corimb la vîrful tulpinei; numită și „găinuță”, „gălbenușe” sau „scrîntitoare” (Potentilla recta) (🖼 679); – ~DE-DALAC-LĂSNICIOR; – ~-DE-FRIGURI1 TRAISTA-CIOBANULUI; – ~-DE-FRIGURI2 = LAPTELE-CUCULUI1; – ~-DE-FRIGURI3 👉 FRIG 5, BOGLARI; – ~-DE-IN = LINARIȚĂ; – ~-DE-LUNGOARE, BURUIANA-LINGOAREI = LEUȘTEAN; – ~-DE-NEGEI1, BURUIANĂ-MĂGĂREASCĂ AIOR2 ; – ~-DE-NEGEI2 = LAPTELE-CÎINELUI1; – ~ -DE-NEGEI3 LAPTELE-CUCULUI1;- ~-DE-TRÎNJI = IARBĂ-DE-ȘOALDINĂ; – ~-PORCEASCĂ, plantă ierboasă cu rădăcina groasă, cu frunzele acoperite cu peri albi și aspri, cu flori galbene, dispuse în capitule (Ilypochoeris radicala) (🖼 680); – -PUCIOASĂ = IARBĂ-PUTUROASĂ; – BURUIANA-SURPĂTURII, mică plantă ierboasă, de un verde-deschis sau gălbue, cu flori verzui; numită și „boșoroagă” sau „,sincerică” (Scleranthus annuus) (🖼 681); -BURUIANA-VIERMELUI -PUNGULIȚĂ; – BURUIENI-DE-CEL-PERIT = VENTRILICĂ; – BURUIENI- DOMNEȘTI = VÎZDOAGĂ [sl. burjanŭ].
22. [Scriban] leoșteán, V. leuștean.
23. [DOOM 3] leuștean (desp. le-uș-) s. m.
24. [DOOM 2] leuștean (le-uș-) s. m.
25. [DER] leuștean (-eni), s. m. – Plantă umbeliferă, Levisticum officinale. Origine îndoielnică. Provine fără îndoială din lat. ligusticum, poate prin intermediul mag. léstván, léstyán (Cihac, II, 511; Scriban; Gáldi, Dict., 179); dar fonetismul nu e clar. Poate a influențat în rom. prezența ngr. λιγοστεύω.
26. [DE] LEUȘTEAN, Elena (n. 1935, sat Stupini, jud. Brașov), gimnastă română. Componentă a echipei care a cucerit medalia de bronz la Jocurile Olimpice de la Melbourne (1956), deschizând calea performanțelor pentru gimnastica românească.
27. [DE] LEUȘTEÁN s. m. Plantă legumicolă perenă, aromată, cu miros caracteristic, din familia umbeliferelor, originară din regiunea mediteraneană, înaltă de 1 m, cu frunze mari, alungite, verzi-brumării, rezistente la temperaturi scăzute (Levisticum officinale). Frunzele și semințele au un conținut bogat în uleiuri eterice; se folosește în alimentație. În medicină este utilizat intern în tratarea hipertensiunii, anorexiei, bronșitei, constipației etc.
28. [Argou] leuștean s. m. sg. (intl.) om naiv și credul, victimă ușor de păcălit.
29. [DGS] leuștean s.m. I (bot.) 1 Levisticum officinale; <reg.> buruiana-lingorii (v. buruiană), luștereag, păstârnac. 2 (reg.) leuștean-broștesc v. Piciorul-cocoșului (v. picior) (Ranunculus acris); leuștean-de-bahnă = leuștean-sălbatic v. Limba-șarpelui (v. limbă) (Peucedanum latifolia); (art.) leușteanul-broaștei v. Bulbuc. Bulbuc-de-munte (Trollius europaeus); leușteanul-muntelui v. Turiță (Galium aparine). 3 (înv.; și leuștean-de-pădure) v. Lemn-câinesc (Ligustrum vulgare). II (arg.) 1 v. Bleg. Credul. Naiv. Prost. 2 (fin.) v. Dolar.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL