1. [MDA2] leurdar sm [At: SCRIBAN, D. / P: le-u~ / Pl: ~i / E: leurdă + -ar] (Mol) 1 Om păcătos. 2 Om rău.
2. [Scriban] leurdár m. (d. leurdă și leurdeasă, adică „desiș”. Cp. cu tîlhar). Mold. sud. Om păcătos, om răŭ.
3. [DAR] leurdar, leurdari, s.m. (înv., reg.) om ticălos, rău.
4. [DRAM 2021] leurdár, leurdare, s.n. Loc unde crește leurda; leordiș. ■ (top.) Leordar, Leurdar, fânațe în Costeni, Dumbrava, Stoiceni (Vișovan, 2008). – Din leurdă + suf. -ar.
5. [DRAM 2015] leurdar, leurdari, s.m. – Loc unde crește leurda; leordiș. ♦ (top.) Leordar, Leurdar, fânațe în Costeni, Dumbrava, Stoiceni (Vișovan, 2008). – Din leurdă + suf. -ar.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL