Definiție și ce înseamnă leorbăire

1. [MDA2] leorbăire sf [At: DDRF / Pl: ~ri / E: leorbăi] (Reg) 1 Flecăreală. 2 Îmbătare. 3 Zgomot produs la consumarea unor alimente Si: (reg) leorbăit (3).

2. [DEX '09] LEORBĂI, leorbăi, vb. IV. Intranz. (Reg.) A flecari, a trăncăni, a sporovăi. [Prez. ind. și: leorbăiesc] – Leoarbă + suf. -ăi.

3. [MDA2] leorbăi [At: CIHAC, II, 669 / V: lio~ / Pzi: leorbăi, ~esc / E: leoarbă + -ăi] 1 vi (Mol; irn) A vorbi fără rost Si: a flecări, a sporovăi, a trăncăni. 2 vr (Mol) A se îmbăta. 3 vi (Mun; d. câini) A limpăi. 4 vi (Mun; pex; d. oameni) A mânca zgomotos.

4. [MDA2] liorbăi v vz leorbăi

5. [DEX '98] LEORBĂI, leorbăiesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A flecari, a trăncăni, a sporovăi. – Leoarbă + suf. -ăi.

6. [DLRLC] LEORBĂI, leorbăiesc, vb. IV. (Regional) Intranz. A flecări, a vorbi fără rost, a trăncăni, a sporovăi. E beat, domnule judecător, nu știe ce spune, au leorbăit avocații. SADOVEANU, N. P. 94. ◊ Fig. (Despre strigătul curcanului) După dînsa alergau curcanii leorbăind din gușa cu mărgele roșii. C. PETRESCU, R. DR. 242. – Pronunțat: leor-.

7. [Șăineanu, ed. VI] liorbăì r. a flecări. [Origină necunoscută].

8. [Scriban] leópăĭ saŭ leórbăĭ și -ĭésc, a -í (eo dift.) v. intr. (d. leop și leorbă. V. lipăĭ). Mold. Fam. Flecăresc, lehăĭesc, vorbesc prea mult.

9. [DOOM 3] leorbăi (a ~) (reg.) (desp. leor-) vb., ind. prez. 1 sg. leorbăi/leorbăiesc, 3 sg. leorbăie/leorbăiește, imperf. 1 leorbăiam; conj. prez. 1 sg. să leorbăi/să leorbăiesc, 3 să leorbăie/să leorbăiască

10. [DOOM 2] !leorbăi (a ~) (reg.) (leor-) vb., ind. prez. 3. sg. leorbăie/leorbăieste, imperf. 3 sg. leorbăia; conj. prez. 3 să leorbăie/să leorbăiască

11. [DGS] leorbăi vb. IV. (reg.) 1 intr. (despre oameni) v. Bârfi. Flecări. Îndruga. Pălăvrăgi. Sporovăi. Trăncăni. 2 intr., tr. (mai ales despre câini și pisici, deprec., despre oameni; compl. indică apă, mâncare) v. Limpi.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] larvat, ~ă a [At: VASICI, M. I, 80/22 / V: (înv) ~rfat / […]
1. [DEX '09] LARVICID, larvicide, s. n. Substanță care ucide larvele unor insecte. ◊ (Adjectival) […]
[DETS] LARVI- „larvă, larvar”. ◊ L. larva „mască, arătare, spectru” > fr. larvi-, germ. id., […]
[DETS] LARVI- „larvă, larvar”. ◊ L. larva „mască, arătare, spectru” > fr. larvi-, germ. id., […]
1. [MDN '00] LARVIVOR, -Ă adj. care se hrănește cu larve de insecte. (< fr. […]
1. [DN] LASAGNA s.f. v. lazane. 2. [MDA2] lazane sfp [At: NICA, L. VAM. 140 […]
1. [MDA2] lascav, ~ă [At: NECULCE, L. 318 / V: (îrg) ~căv, (reg) ~cov, ~cuv […]
[DE] LASCIATE OGNI SPERANZA, VOI CH’ENTRATE! (it.) lăsați orice speranță, voi care intrați! – Dante, […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro