1. [DEX '09] LEGĂNĂTURĂ, legănaturi, s. f. Legănare. – Legăna + suf. -ătură.
2. [MDA2] legănătură sf [At: I. GOLESCU, C. / Pl: ~ri / E: legăna + -tură] (Înv) 1 Legănare (1). 2 Mângâiere. 3 Încântare. 4-6 Legănare (4-6). 7 (Fig) Unduire. 8-15 Legănare (8-15).
3. [DEX '98] LEGĂNĂTURĂ, legănături, s. f. (Rar) Legănare. – Legăna + suf. -ătură.
4. [DLRLC] LEGĂNĂTURĂ s. f. (Rar) Legănare. Echipagiul pășea cu o moale legănătură. ODOBESCU, S. I 381.
5. [DOOM 3] legănătură s. f., g.-d. art. legănăturii; pl. legănături
6. [DOOM 2] legănătură s. f., g.-d. art. legănăturii; pl. legănături
7. [DGS] legănătură s.f. (pop.) v. Legănare. Mlădiere.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL