1. [DEX '09] LAMELAT, -Ă, lamelați, -te, adj. (Despre materiale) Care a fost prelucrat în lamele. – V. lamela.
2. [MDA2] lamelat, ~ă a [At: CADE / Pl: ~ați, ~e / E: fr lamellé] 1 Care este prevăzut cu lamele (1). 2 Care se poate diviza în lamele (1). 3 (D. materiale) Care a fost prelucrat în lamele (1).
3. [DLRLC] LAMELAT, -Ă, lamelați, -te, adj. Care este compus din lamele, care se poate diviza în lamele. Ciuperci cu interiorul pălăriei lamelat.
4. [DN] LAMELAT, -Ă adj. Compus din lamele; cu lamele. [Cf. fr. lamellé].
5. [MDN '00] LAMELAT, -Ă adj. compus din lamele; dispus în straturi subțiri. (< fr. lamellé)
6. [Scriban] *lamelát, -ă și lamelós, -oásă adj. Care se poate despica în lamele saŭ plăcĭ: ardezia e o rocă lameloasă.
7. [DEX '09] LAMELA, lamelez, vb. I. Tranz. (Tehn.) A prelucra un material în lamele. – Din lamelă.
8. [MDA2] lamela vt [At: DN3 / Pzi: ~lez / E: it lamellare] 1 A supune operației de lamelare (1). 2 (Teh) A prelucra un material în lamele (1).
9. [DN] LAMELA vb. I. tr. (Constr., tehn.) A supune operației de lamelare; a forma un material în lamele. [Cf. it. lamellare].
10. [MDN '00] LAMELA vb. tr. a prelucra un material în lamele (1). (< it. lamellare)
11. [DOOM 3] lamelat adj. m., pl. lamelați; f. lamelată, pl. lamelate
12. [DOOM 2] lamelat adj. m., pl. lamelați; f. lamelată, pl. lamelate
13. [DOOM 3] lamela (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. lamelez, 3 lamelează; conj. prez. 1 sg. să lamelez, 3 să lameleze
14. [DOOM 2] *lamela (a ~) vb., ind. prez. 3 lamelează
15. [DGS] lamelat, -ă adj. lamelar, <rar> lamelos.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL