1. [DEX '09] JURIZARE, jurizări, s. f. Acțiunea de a juriza și rezultatul ei. – V. juriza.
2. [DCR2] jurizare s. f. Acțiunea de a juriza ◊ „Sistemul de jurizare este următorul: o notă o acordă membrii juriului, a doua președintele juriului, a treia este media notelor acordate de cele 5 studiouri teritoriale [...]” Tin.lib. 26 VIII 90 p. 3. ◊ „Ultimii doi [...] au fost premiați de revista «Fast Business» [...] participantă la jurizare.” Cotid. 3 XII 91 p. 3 (din juriza)
3. [DEX '09] JURIZA, jurizez, vb. I. Tranz. A analiza și a stabili o ierarhie între candidații, concurenții la un concurs, examen etc. – Juriu + suf. -iza.
4. [MDN '00] JURIZA vb. tr. a supune judecății unui juriu. (< juriu + -iza)
5. [DCR2] juriza vb. I A fi supus judecății unui juriu ◊ „[...] însăși prezența în secțiunea competitivă (ce va fi jurizată de [...]) este o dovadă a calităților sale [...]” R.l. 29 VIII 92 p. 4. ◊ „Sperietorile de ciori au fost confecționate în fața publicului, jurizate și vândute la licitație publică.” R.l. 19 V 94 p. 16 (din juriu + -iza)[1]
6. [DOOM 3] jurizare s. f., g.-d. art. jurizării; pl. jurizări
7. [DOOM 2] jurizare s. f., g.-d. art. jurizării; pl. jurizări
8. [DOOM 3] juriza (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. jurizez, 3 jurizează; conj. prez. 1 sg. să jurizez, 3 să jurizeze
9. [DOOM 2] juriza (a ~) vb., ind. prez. 3 jurizează
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL