1. [DEX '09] JUMULIRE, jumuliri, s. f. Acțiunea de a jumuli; jumuleală, jumulit1. – V. jumuli.
2. [MDA2] jumulire sf [At: H XII, 225 / Pl: ~ri / E: jumuli] 1 Smulgere a fulgilor de pe o pasăre Si: jumulit1 (1), jumulitură (1). 2 Curățare a unei păsări tăiate de fulgi, pene Si: jumulit1 (2) jumulitură (2). 3 Smulgere a părului din rădăcină la om sau la animale Si: jumulit1 (3) jumulitură (3). 4 Golire de fructe a unui copac Si: jumulit1 (4) jumulitură (4). 5 (Pex) Golire. 6 Jefuire. 7 (Nob) Năpârlire a unei păsări Si: jumulit1 (7), jumulitură (7). 8 Batere a cuiva smulgându-i părul Si: jumulit1 (8) jumulitură (8).
3. [DLRLC] JUMULIRE s. f. Acțiunea de a jumuli; jumuleală.
4. [DEX '09] JUMULI, jumulesc, vb. IV. Tranz. 1. A smulge fulgi de pe o pasăre; a curăța de pene, de fulgi o pasăre tăiată. ◊ Expr. (Fam.) Gâscă (bună) de jumulit = om naiv și încrezător, de pe urma căruia se poate profita. ♦ P. ext. A smulge părul din rădăcină. 2. Fig. A extorca pe cineva (de bani); a jefui, a escroca. – Cf. bg. žmulja, magh. gyomlálni.
5. [MDA2] jimui vi [At: DA / V: jumuli / Pzi: ~esc, jimui / E: ns cf jumuli] (Reg; d. porci) A râma.
6. [MDA2] jumuli3 v vz jumurli
7. [MDA2] jumuli2 v vz jimui
8. [MDA2] jumuli1 [At: ISPIRESCU, L. 368 / Pzi: ~lesc / E: mg gyomlálni] 1 vt A smulge fulgii de pe o pasăre. 2 vt A curăța o pasăre tăiată de fulgi, de pene Si: (reg) a ciupăra, a ciupeli, a jupeli. 3 vt (Pan; la om și animale) A smulge părul din rădăcină. 4 vt (C. i. un copac) A goli de fructe. 5 vt (Pex) A lăsa gol. 6 vr (Nob; d. păsări) A năpârli. 7 vt A jefui pe cineva. 8 vt A bate pe cineva (smulgându-i părul).
9. [MDA2] jumurli vi [At: ȘEZ. VII, 181 / V: ~uli / Pzi: ~lesc / E: ns cf jimui] (Reg; d. porci) A scurma în noroi după grăunțe.
10. [DEX '98] JUMULI, jumulesc, vb. IV. Tranz. 1. A smulge fulgi de pe o pasăre; a curăța de pene, de fulgi o pasăre tăiată. ◊ Expr. (Fam.) Gâscă (bună) de jumulit = om naiv și încrezător, de pe urma căruia se poate profita. ♦ P. ext. A smulge părul din rădăcină. 2. Fig. A estorca pe cineva (de bani); a jefui, a escroca. – Cf. bg. žmulja, magh. gyomlálni.
11. [DLRLC] JUMULI, jumulesc, vb. IV. Tranz. 1. A curăța (o pasăre) de pene (spre a o pune la fiert sau la fript pentru mîncare). Jumulind deasupra căldării cu apă fiartă o găină opărită. STANCU, D. 177. Melinte Heruvimu se sculase cum s-a crăpat de ziuă, încetinel ca să nu trezească pe nevastă-sa... ațîță focul, jumuli o găină și o puse să fiarbă. REBREANU, R. II 164. Jumulea o gîscă nevastă-mea cînd ai venit d-ta. ISPIRESCU, L. 368. ◊ (Familiar) Gîscă (bună) de jumulit = om naiv care poate fi tras pe sfoară, de pe urma căruia se poate profita. Cînd le cădea-n palmă cîte-o gîscă de jumulit, toată noaptea era masă-ntinsă și băutură la discreție. VLAHUȚĂ, O. A. 300. ♦ A smulge penele. Trebuie a-i jumuli penele de pe cap. ȘEZ. III 119. ♦ (Rar) A curăța de păr, smulgînd firele. (Refl.) Tartorul clipi din ochi, se jumuli de barbă și-i răspunse. VISSARION, B. 253. ◊ (Cu schimbarea construcției) Palme că-și trăgea, Păru-și jumulea. PĂSCULESCU, L. P. 155. ◊ (Neobișnuit, cu privire la alte lucruri) Cineva jumulește pomul de mere. ISPIRESCU, L. 74. 2. Fig. A despuia pe cineva de bani (mai ales prin mijloace ocolite); a jefui. Cu directorul cînd juca în apartamentul acestuia, se lăsa jumulit de bani. PAS, Z. IV 111. Să-i ofere serviciile lui prietenești, ca să nu fie jumulit ca toți străinii care pică în acest oraș. REBREANU, R. I 24. Dăduse niște hoți peste tovarășii lui și-i bătură și-i jumuliră. ȘEZ. VI 151. 3. A jupui de piele, a sfîrteca. Înșfacă iedul de urechi și-l flocăiește și-l jumulește... de-i merg petecile! CREANGĂ, P. 24. De i-ar împinge păcatul să-mi deschidă ușa... Știu că i-aș cîrnoși și i-aș jumuli. id. ib. 21.
12. [Șăineanu, ed. VI] jumulì v. 1. a smulge penele unei păsări; 2. fam. a despuia. [Origină necunoscută].
13. [Scriban] jumulésc v. tr. (ung. gyomlálni, a plivi, a zmulge). Zmulg pene: a jumuli o găină. Fig. Iron. Storc, jăfuĭesc: nepotu îșĭ jumulea unchĭu. – În vest eŭ júmul, el să jumule (și despre buruĭene: a jumulĭ buruĭene). V. cĭupelesc.
14. [DOOM 3] jumulire s. f., g.-d. art. jumulirii; pl. jumuliri
15. [DOOM 2] jumulire s. f., g.-d. art. jumulirii; pl. jumuliri
16. [DOOM 3] jumuli (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. jumulesc, 3 sg. jumulește, imperf. 1 jumuleam; conj. prez. 1 sg. să jumulesc, 3 să jumulească
17. [DOOM 2] jumuli (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. jumulesc, imperf. 3 sg. jumulea; conj. prez. 3 să jumulească
18. [DER] jumuli (jumulesc, jumulit), vb. – 1. A smulge fulgii de la o pasăre, a curăța de pene. – 2. A escroca, a jefui, a jecmăni. – 3. A ciomăgi, a face praf. Mag. gyomlálni „a smulge” (DAR; Scriban). Sînt greșite relațiile pe care le stabilesc Cihac, II, 161, cu juli, și Philippide, II, 719, cu alb. humëljoń „a distruge”. Din același etimon provine jimui, vb. (Trans., despre porci, a scurma pămîntul cu rîtul). – Der. jumuleală, s. f. (acțiunea de a jumuli; furt; jupuire, jecmănire); jumulitor, adj. (care jumulește; care vinde scump); jumulitură, s. f. (jumuleală). Cf. jimi.
19. [Argou] gâscă bună de jumulit expr. om naiv și credul, de pe urma căruia se poate profita ușor.
20. [Argou] jumuli, jumulesc v. t. a extorca (pe cineva) de bani; a jefui, a escroca
21. [DGS] jumulire s.f. I jumuleală, <reg.> scărmănare.După tăiere, jumulirea păsărilor trebuie făcută cu grijă, pentru a nu li se rupe pielea. II fig. 1 extorcare, jecmăneală, jecmănire, jefuire,<fig.> jupuială, jupuire, stoarcere, stors1. A fost condamnat pentru jumulirea repetată a unor persoane în vârstă. 2 (fam.) v. Escrocare.înșelare1. Pungășire. 3 (fam.; de obicei constr. cu vb. ca „a da”, „a mânca”, „a primi”, „atrage”; fam.) v. Bătaie. Corecție. 4 (fam.) v. Păruială.
22. [DGS] jimui vb. IV. intr., tr. (reg.; despre porci; compl. indică pământ, noroi, gunoi etc.) v. Râma.
23. [DGS] jumuli vb. IV. I tr. (compl. indică păsări tăiate sau penele lor) <livr.> a depluma, <înv. și pop.> a smulge, <înv. și reg.> a peni, <reg.> a cinătui, a ciupăra, a ciupeli, a dupurlui, a jupeli, a penuși, a pielgăși, a pocoși2, a scărmăna. După tăiere, jumulește păsările. A jumulit penele unei găini. II fig. 1 tr., refl. (compl. sau sub. indică plante) a (se) defolia, a (se) desfrunzi, a (se) despuia, a (se) exfolia. Furtuna a jumulit copacii. 2 tr. (compl. indică oameni) a extorca, a jecmăni, a jefui, a jupui, a mulge, <fig.; pop.> a jupi. Sub pretextul că îi poate facilita cumpărarea unei locuințe la un preț modic, l-a jumulit de bani. 3 tr. (fam.; compl. indică oameni) v. Escroca. Frustra. Încărca. Înșela1. Pungăși. Specula. 4 tr. (fam.; compl. indică ființe) v. Atinge. Bate. Lovi. 5 tr. (fam.; compl. indică oameni) v. Părui.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL