1. [DEX '09] JUDOCAN, judocani, s. m. Sportiv care practică judo. [Pr.: ğudocan. – Var.: judoka s. m.] – După fr. judoka.
2. [MDA2] judocan sm [At: DEX / V: ~oka / P: giu-do~ / Pl: ~i / E: fr judoka] Sportiv care practică judo.
3. [DEX '98] JUDOCAN, judocani, s. m. Sportiv care practică judo. [Pr.: giudocan] – După fr. judoka.
4. [MDN '00] JUDOCAN s. m. sportiv care practică judo. (< fr. judoka)
5. [DCR2] judocan s. m. (sport) Sportiv care practică luptele judo ◊ „În fața unor adversari de valoarea celor prezenți pe saltelele instalate în sala Floreasca, judocanii români și-au etalat calitățile.” Sc. 29 I 73 p. 2. ◊ „M. F. este al treilea judokan român care își adjudecă titlul de campion european.” Sc. 15 V 82 p. 5; v. și I.B. 8 VIII 84 p. 5 [pron. iudocan și giudocan] (cf. fr. judoka; PR 1950; DEX, DN3)
6. [DEX '09] JUDOKA s. m. v. judocan.
7. [MDA2] judoka sm vz judocan
8. [DN] JUDOKA s.m. Cel care practică sportul judo. [Pron. giu-. / cf. fr., it., jap. judoka].
9. [DCR2] judoka s. m. inv. (sport) Persoană care practică sportul judo ◊ „[...] șapte judoka. Între 12 și 15 mai se vor desfășura la Paris campionatele europene de judo. Din lotul selecționabililor români fac parte [...]” Sc. 4 V 83 p. 5. ◊ „Unul câte unul, judoka au apărut în sală echipați în kimonourile lor albe. C.N., un nume cu rezonanță pe orice tatami din lume, era de serviciu.” Sp. 10 VII 84 p. 1 [pron. iudoca și giudoca] (din fr., it., jap. judoka; PR 1950)
10. [DOOM 3] judocan/(cuv. jap.) judoka [j pron. ğ] s. m., pl. judocani/judoka
11. [DOOM 2] judocan/judoka [j pron. ğ] s. m., pl. judocani/judoka
12. [DGS] judocan [dʒudokan] s.m. (sport) judoka. Judocanul este sportivul care practică judo.
13. [DGS] judoka [dʒudoka] s.m. invar. (sport) judocan.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL