1. [MDA2] judaic, ~ă a vz iudaic
2. [CADE] *JUDAIC, IUDAIC adj. Privitor la Evrei [fr.].
3. [Șăineanu, ed. VI] judaic a. privitor la Evrei.
4. [DEX '09] IUDAIC, -Ă, iudaici, -ce, adj. Care aparține Iudeii sau populației ei, privitor la Iudeea sau la populația ei. [Pr.: -da-ic] – Din fr. judaïque, lat. judaicus.
5. [MDA2] iudaic, ~ă a [At: DA / V: (înv) ju~ / Pl: ~ici, ~ice / E: fr judaïque, lat judaicus] 1-2 Care aparține (Iudeei sau) populației ei. 3-4 Care se referă (la Iudeea sau) la populația ei.
6. [CADE] * IUDAIC... 👉 JUDAIC...
7. [DN] IUDAIC, -Ă adj. Care ține de iudaism, propriu iudaismului. [Pron. -da-ic. / < lat. iudaicus, cf. fr. judaïque].
8. [MDN '00] IUDAIC, -Ă adj. referitor la iudaism, propriu iudeilor. (< fr. judaïque, lat. iudaicus)
9. [Scriban] *ĭudáic și judaic, -ă adj. (lat. judaicus, d. Judaeus, Jidan). Jidănesc, ebraic, ovreĭesc. Interpretare ĭudaică, care se ține meschin de literă, neglijînd spiritu, cum făceau fariseiĭ. Dobîndă ĭudaică, aceĭa care-țĭ ĭa și cenușa din vatră saŭ chear pelea.
10. [DOOM 3] iudaic adj. m., pl. iudaici; f. iudaică, pl. iudaice
11. [DOOM 2] iudaic adj. m., pl. iudaici; f. iudaică, pl. iudaice
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL