[DE] JOYCE [dʒois], James Augustine Aloysius (1882-1941), scriitor irlandez de limbă engleză. A debutat cu versuri melancolice și cantabile („Muzică de cameră”) și cu nuvele expresioniste („Oameni din Dublin”). Autorul unei opere de mare originalitate, a revoluționat tematica și forma romanului contemporan. Maestru al limbajului, a pus în circulație tehnica monologului interior pentru redarea fluxului conștiinței. Prima sa scriere revelatoare este romanul „Portret al artistului în tinerețe”. Romanul „Ulise” (1922) ridică la dimensiuni mitice și epopeice, printr-un paralelism homeric, existența obișnuită a antieroului Leopold Bloom, urmărită pe parcursul unei singure zile. „Veghea lui Finnegan”, încercând, prin explorarea somnului și a subconștientului, să sugereze, o dată cu devenirea unei vieți individuale, evoluția umanității, a împins căutările limbajului până la ermetism.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL