1. [DEX '09] JOSNICIE, josnicii, s. f. Faptul de a fi josnic; (concr.) faptă josnică; mârșăvie, ticăloșie. – Josnic + suf. -ie.
2. [MDA2] josnicie sf [At: GORUN, F. 17 / Pl: ~ii / E: josnic + -ie] 1 Lipsă de demnitate Si: (înv) josime (1). 2 Faptă josnică (1) Si: (înv) josime (2). 3 Caracter abject Si: (înv) josime (3).
3. [CADE] JOSNICIE sf. Faptă josnică; starea a tot ce e josnic.
4. [DLRLC] JOSNICIE, josnicii, s. f. Însușirea de a fi josnic, decădere morală; faptă josnică, ticăloșie. În calitatea lui de cercetător pasionat al vieții sociale... [Caragiale] a dezvăluit adevărul, denunțînd josnicia și mișelia împopoțonate în haina ridicolului ori de cîte ori și oriunde le-a găsit. L. ROM. 1953, nr. 1, 50.
5. [Șăineanu, ed. VI] josnicie f. faptă sau vorbă josnică.
6. [Scriban] josnicíe f. (d. josnic). Defectu de a fi josnic.
7. [DOOM 3] josnicie s. f., art. josnicia, g.-d. art. josniciei; pl. josnicii, art. josniciile (desp. -ci-i-)
8. [DOOM 2] josnicie s. f., art. josnicia, g.-d. art. josniciei; pl. josnicii, art. josniciile
9. [DGS] josnicie s.f. abjecție, abominație, fărădelege, infamie, mârșăvie, mișelie, nelegiuire, nemernicie, netrebnicie, păcătoșenie, păcătoșie, sceleratețe, scelerație, ticăloșenie, ticăloșie, turpiditate, turpitudine, ignominie, indignitate, <înv. și pop.> rău, urgie, mârșăvenie, <înv.> bazaconie, blestemăciune, diavolie, mișelătate, nebunie, neștiință, neștiut1, neștiutură, păcătuință, păgânătate, păgânie, răutate, verigășie, <fran.; rar> platitudine, <fran.; înv.> vilenie, <turc.; înv.> răzilet, murdărie, <fig.; pop.> scârnăvie, spurcăciune, <fig.; înv. și reg.> tină, <fig.; înv.> necurat, necurăție, necurățire, nimicire. Pentru bani este capabil de orice josnicie.
10. [DAS] JOSNICIE. Subst. Josnicie, mîrșăvie, ticăloșie, ticăloșenie (rar), mișelie, nelegiuire, fărădelege (înv. și pop.), nemernicie, netrebnicie, păcătoșenie, păcătoșie, abjecție, infamie, ignominie (livr.), meschinărie, murdărie (fig.), micime (fig.), imoralitate. Om de nimic, ticălos, mișel, nemernic, netrebnic, secătură păcătos, infam, mizerabil, hienă (fig.). Adj. Josnic, mîrșav, ticălos, mișel, mișelnic, mișaucă (reg.), nelegiuit, nemernic, netrebnic, păcător, abject, vil (franțuzism înv.), infam, mizerabil, ignobil (livr.), meschin, murdar (fig.), mic (fig.), ordinar, decăzut, imoral. Vb. A fi josnic (mîrșav, ticălos etc.). Adv. (În mod) josnic, mîrșav, mișelnic; ticăloșește (rar), mișelește, ca un mișel. V. imoralitate, înșelătorie, necinste, neîndurare, neomenie, răutate.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL