1. [MDA2] jăpcănire sf [At: JIPESCU, ap. TDRG / V: jep~ / Pl: ~ri / E: jăpcăni] (Înv) Jefuire (3).
2. [MDA2] jăpcăni vt [At: JIPESCU, ap. TDRG / V: jep~ / Pzi: ~nesc / E: japcă] (Reg) A jefui (3).
3. [MDA2] jepcăni vt vz jăpcăni
4. [MDA2] jepcănire sf vz jăpcănire
5. [CADE] JĂPCĂNI, JEPCĂNI (-ănesc) vb. tr. A lua cu japca, a jefui: cu cît jepcănesc mai mult averea politică (jip.) [jăpcan].
6. [Șăineanu, ed. VI] jăpcănì v. a lua cu japca.
7. [Scriban] jăpcănésc v. tr. (d. jăpcan). Sud. Rar. Iaŭ cu japca, jăcmănesc.
8. [DGS] jăpcănire s.f. (reg.) v. Extorcare. Jecmăneală. Jecmănire. Jefuire.
9. [DGS] jăpcăni vb. IV. tr. (reg.; compl. indică oameni) v. Extorca. Jecmăni. Jefui.
10. [DAR] jăpcănire (jepcănire), s.f. (reg.) luare cu japca, jăcmăneală, hoție, jaf, jăpcăneală.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL