1. [DEX '09] JĂPCAN, jăpcani, s. m. (Pop.) Om hrăpăreț, care jefuiește (2). – Japcă + suf. -an.
2. [MDA2] jăpcan sm [At: ISPIRESCU, M. V. 5 / Pl: ~i / E: japcă + -an] (Îrg) Hoț.
3. [DEXI] jăpcan s.m. (pop.; fam.) Om hrăpăreț, care jefuiește. Lăcomia jăpcanilor nu mai avea hotar (ISP.). • pl. -i. /japcă + -an.
4. [CADE] JĂPCAN, JEPCAN sm. Cel ce ia cu japca, jefuitor, prădător: pe unde ajungea, curăța țările de ~i de oameni răi (isp.).
5. [CADE] JEPCAN...👉 JĂPCAN...
6. [DEX '98] JĂPCAN, jăpcani, s. m. (Rar) Om hrăpăreț, care jefuiește (2). – Japcă + suf. -an.
7. [DLRLC] JĂPCAN, jăpcani, s. m. (Rar) Cel care ia cu japca; jefuitor. Lăcomia jăpcanilor nu mai avea hotar. ISPIRESCU, M. V. 5. Curăța țările de jăpcani și de oameni răi. id. U. 73.
8. [Șăineanu, ed. VI] jăpcan m. mare jăfuitor: curația țările de jâpcani și de oameni răi ISP.
9. [Scriban] jăpcán, -că s. (d. japcă). Sud. Fam. Mare jăfuitor, luător cu japca.
10. [DOOM 3] jăpcan (pop.) s. m., pl. jăpcani
11. [DOOM 2] jăpcan (pop.) s. m., pl. jăpcani
12. [IVO-III] jăpcan.
13. [Argou] japcan, japcani s. m. (intl.) infractor periculos
14. [DGS] jăpcan s.m. (reg.) v. Jefuitor. Prădător. Spoliator.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL