1. [DLRLC] JAPCA s. f. (Numai în expr.) A lua cu japca = a lua cu sila, cu forța și pe nedrept. Să nu poată lua cineva cu japca din aceste merișoare. ISPIRESCU, U. 60.
2. [Scriban] jápca (cu) loc. adv. (din hapca supt infl. luĭ jap). V. hapca.
3. [DEX '09] JAPCĂ s. f. (În expr.) A lua cu japca = a lua cu forța și pe nedrept. – Din bg. žabka „laț, cursă”.
4. [MDA2] japcă1 sf [At: CIAUȘANU, V. / Pl: ~pci,[1] jepci / E: ns cf jap1, japșă] (Reg) 1 Loc jos. 2 Loc care reține apa. 3 Adâncitură în șes. 4 Loc mlăștinos.
5. [MDA2] japcă2 sf [At: PAMFILE, J. III, 45 / Pl: jepci / E: bg жапка „laț, cursă”] 1 (Înv) Hoție. 2 (Înv; pex) Avere făcută prin hoție și înșelătorie. 3 (Pfm; îe) A lua cu ~a A lua cu forța și pe nedrept. 4 (Pfm; îlav) Cu ~a Cu forța.
6. [CADE] JAPCĂ¹ sf. numai în loc. CU JAPCA, cu hapca: îi plăcu și lui o așa bucățică și voi s’o ia cu japca (isp.)
7. [CADE] ❍JAPCĂ² (pl. -jepci) sf. 🌐 Olten. Padină, loc șes (ciauș.) (r.-cod.) (conv.).
8. [DLRM] JÁPCĂ s. f. (În expr.) A lua cu japca = a lua cu forța și pe nedrept. – Bg. žabka «laț, cursă».
9. [Șăineanu, ed. VI] japcă f. violență: a lua cu japca. [Cf. jap].
10. [Scriban] jápcă f., pl. e și jăpcĭ (V. japșă). Munt. est. Rar. Japină.
11. [DOOM 3] japca (cu ~) loc. adv.
12. [DOOM 2] japca (cu ~) loc. adv.
13. [DER] japcă (jepci), s. f. – Extorsiune, spoliere, jefuire. Bg. – žapka (DAR). – Der. jepcan (var. jăpcan), s. m. (care spoliază); jepcăneală, s. f. (furt, hoție); jepcănitor, s. m. (hoț). Este posibil ca acest cuvînt să depindă de grupul expresiv jerpan, jerpeli.
14. [Argou] japcă, jăpci s. f. (intl.) tâlhărie
15. [DAR] japcă2, jepci, s.f. (reg.) loc jos, pădinos, padină, mlaștină; băltoacă.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL