1. [MDA2] izvoditură sf [At: CANTEMIR, HR. 172 / Pl: ~ri / E: izvodi + -tură] (Înv) 1 Inventare. 2 Descoperire. 3 Născocire. 4 Compunere. 5 Scriere. 6 Compilare. 7 Alcătuire. 8 Istorisire. 9 Traducere. 10 Copiere. 11 Imitare.
2. [CADE] ‡ IZVODITURĂ (pl. -turi) sf. Născocire, scornire: întîiași dată Ellinilor izvoditura minciunilor dînd (CANT.) [izvodi]..
3. [DAR] izvoditură s.f. (înv.) născocire, scornire, născodire, stârnire, plăsmuire.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL