1. [MDA2] izinit, ~ă a [At: STANCU, D. 183 / V: izân~ / Pl: ~iți, ~e / E: izini] (Reg) 1 Pipernicit. 2 Slăbănog din cauza traiului prost. 3 Schimonosit de suferință. 4 Foarte murdar. 5 (D. rufe) Îmbâcsit de murdării care nu se mai pot spăla. 6 Învechit din cauza multei și desei întrebuințări. 7 Ruginit.
2. [DLRLC] IZINIT, -Ă, iziniți, -te, adj. (Regional) Murdar; p. ext. slăbit, pipernicit. (Cu pronunțare regională) Ca o umbră e mama... Alături de mama, în copaie, izînit la față, frate-meu. STANCU, D. 231.
3. [Scriban] izinít, -ă adj. Vest. Pipernicit (Șez. 32, 110). Răŭ îmbrăcat.
4. [MDA2] izâni v vz izini
5. [MDA2] izânit2, ~ă a vz izinit2
6. [MDA2] izânit1 sn vz izinit1
7. [MDA2] izini [At: ARH. OLT. VI, 108 / V: izâni / Pzi: ~nesc / E: izină] (Reg) 1 vi A slăbi din cauza traiului prost. 2 vr A se închirci. 3 vr A se schimonosi. 4 vi A degenera. 5 vi A nu avea grijă de cineva sau de ceva. 6-7 vtr (D. rufe) A (se) murdări foarte rău. 8-9 vtr (D. rufe) A (se) îmbâcsi de murdărie din cauza spălării cu apă rece (în amestec cu alte rufe mai murdare).
8. [DLRLC] IZINI, izinesc, vb. IV. (Regional) 1. Tranz. (Despre rufe) A spăla prost, de mîntuială; a băga în boală. 2. Refl. A nu se dezvolta normal; a se pipernici, a se închirci.
9. [Scriban] izinésc v. tr. (d. izină saŭ sîrb. zijániti, bg. zĭanosam, sufer pagubă. V. izină). Munt. Olt. Port o rufă prea mult și o murdăresc așa în cît nu maĭ ĭese la spălat. V. refl. Mă murdăresc așa în cît să nu maĭ ĭes la spălat. Fig. Mă închircesc, mă pipernicesc (de boală, de traĭ răŭ).
10. [DOOM 3] izini (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. izinesc, 3 sg. izinește, imperf. 1 izineam; conj. prez. 1 sg. să izinesc, 3 să izinească
11. [DOOM 2] izini (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. izinesc, imperf. 3 sg. izinea; conj. prez. 3 să izinească
12. [DER] IZINI, izinesc, vb. IV. 1. Intranz. A slăbi, a se ogîrji, a zălezi. 2. Tranz. și refl. A (se) murdări. (cf. izină)
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL