1. [MDA2] izinire sf [At: MDA ms / V: izân~ / Pl: ~ri / E: izini] (Reg) 1 Slăbire din cauza traiului prost Si: izineală (1). 2 Închircire. 3 Schimonosire. 4 Degenerare. 5 Neîngrijire a cuiva sau a ceva Si: izineală (5). 6 Murdărire extremă a rufelor Si: izineală (6). 7 Îmbâcsire de murdărie a rufelor din cauza spălării cu apă rece (în amestec cu alte rufe și mai murdare) Si: izineală (7).
2. [MDA2] izâni v vz izini
3. [MDA2] izânire sf vz izinire
4. [MDA2] izini [At: ARH. OLT. VI, 108 / V: izâni / Pzi: ~nesc / E: izină] (Reg) 1 vi A slăbi din cauza traiului prost. 2 vr A se închirci. 3 vr A se schimonosi. 4 vi A degenera. 5 vi A nu avea grijă de cineva sau de ceva. 6-7 vtr (D. rufe) A (se) murdări foarte rău. 8-9 vtr (D. rufe) A (se) îmbâcsi de murdărie din cauza spălării cu apă rece (în amestec cu alte rufe mai murdare).
5. [DLRLC] IZINI, izinesc, vb. IV. (Regional) 1. Tranz. (Despre rufe) A spăla prost, de mîntuială; a băga în boală. 2. Refl. A nu se dezvolta normal; a se pipernici, a se închirci.
6. [Scriban] izinésc v. tr. (d. izină saŭ sîrb. zijániti, bg. zĭanosam, sufer pagubă. V. izină). Munt. Olt. Port o rufă prea mult și o murdăresc așa în cît nu maĭ ĭese la spălat. V. refl. Mă murdăresc așa în cît să nu maĭ ĭes la spălat. Fig. Mă închircesc, mă pipernicesc (de boală, de traĭ răŭ).
7. [DOOM 3] izini (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. izinesc, 3 sg. izinește, imperf. 1 izineam; conj. prez. 1 sg. să izinesc, 3 să izinească
8. [DOOM 2] izini (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. izinesc, imperf. 3 sg. izinea; conj. prez. 3 să izinească
9. [DER] IZINI, izinesc, vb. IV. 1. Intranz. A slăbi, a se ogîrji, a zălezi. 2. Tranz. și refl. A (se) murdări. (cf. izină)
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL