1. [MDA2] iuțime sf [At: CORESI, EV. 420/14 / Pl: ~mi / E: iute + -ime] 1-2 (D. gust) Iuțeală (1-2). 3 (Fig) Enervare. 4 Grabă. 5 (Reg) Muncă rapidă și serioasă. 6 (Reg) Neliniștire. 7 (Înv; d. boală) Durere acută. 8 (Înv) Necaz mare. 9 (Pop) Comportament aspru. 10 (Pop) Asuprire.
2. [CADE] † IUȚIME sf. = IUȚEALĂ: ~a picioarelor (CANT.).
3. [Scriban] ĭuțeálă f., pl. elĭ. Calitatea de a fi ĭute, rapiditate: ĭuțeala unuĭ tren. Calitatea de a fi ardeĭat: ĭuțeala muștaruluĭ. – Vechĭ și ĭuțime.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL