1. [DEX '09] IUȚAR, iuțari, s. m. (Reg.) Ciupercă comestibilă cu pălăria albă-gălbuie, cu carnea albă, iute la gust (Lactarius piperatus). – Iute + suf. -ar.
2. [MDA2] iuțari smp [At: PANȚU, PL.2 / E: iute + -ar] (Bot; Mol) Ciupercă comestibilă din familia agaricaceelor cu pălăria albă-gălbuie, fragedă, piperată, care conține un suc lăptos Si: burete-acru, burete-lăptos, (Trs) burete-pipărat, bureți-albi, iuțani, iuțel, iuțișori (5) (Lactarius piperatus).
3. [DEX '98] IUȚARI s. m. pl. (Reg.) Ciupercă comestibilă cu pălăria albă-gălbuie, cu carnea albă, iute la gust (Lactarius piperatus). – Iute + suf. -ar.
4. [Șăineanu, ed. VI] iuțari m. pl. Mold. sau burete-iute, ciupercă comestibilă cu carnea albă, fragedă si piperată (Agaricus piperatus).
5. [Scriban] ĭuțán și -ár m. Est. Un fel de cĭupercă ĭute (lactarius piperatus).
6. [DOOM 3] iuțar (reg.) s. m., pl. iuțari
7. [DOOM 2] iuțar (reg.) s. m., pl. iuțari
8. [DE] IUȚÁRI (< iute) s. m. pl. (Reg.) Ciupercă comestibilă din familia agaricaceelor, cu pălăria și piciorul de culoare albă și cu suc alb-lăptos, iute (Lactarius piperatus). Crește prin păduri de foioase și de amestec (stejar-gorun).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL