1. [MDA2] iuruși vi [At: ALECSANDRI, P. P. 210 / Pzi: ~șesc / E: iuruș] (Îvp) A da năvală.
2. [DLRLC] IURUȘI, iurușesc, vb. IV. Intranz. (Popular) A da năvală. Turcii-n casă iurușea. ALECSANDRI, P. P. 210.
3. [DLRM] IURUȘI, iurușesc, vb. IV. Intranz. (Pop.) A năvăli. – Din iuruș.
4. [Șăineanu, ed. VI] iurușì v. a da năvală: Turcii în casă iurușia POP.
5. [Scriban] ĭurușésc v. intr. (d. ĭuruș; sîrb. ĭurišati, ngr. gĭurustizo). Rar. Năvălesc.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL