1. [DEX '09] ISPRĂVNICEASĂ, isprăvnicese, s. f. Soția ispravnicului. – Ispravnic + suf. -easă.
2. [MDA2] isprăvniceasă sf [At: RĂDULESCU-CODIN, Î. 60 / V: ~ămn~ / Pl: ~cese / E: ispravnic + -easă] (Înv) 1-4 Soție a ispravnicului (1-4).
3. [CADE] ISPRĂVNICEASĂ, ❍ ISPRĂMNICEASĂ (pl. -cese) sf. 1 Soția ispravnicului: să mă fac isprăniceasă! alta nu doresc pe lume (ALECS.).
4. [DLRLC] ISPRĂVNICEASĂ, isprăvnicese, s. f. (Învechit) Soția ispravnicului. Ah, cumnățică, să mă fac isprăvniceasă!... Alta nu doresc pe lume. ALECSANDRI, T. I 174.
5. [Scriban] isprăvniceásă f., pl. ese. Nevastă de ispravnic.
6. [MDA2] isprămniceasă sf vz isprăvniceasă
7. [DOOM 3] isprăvniceasă (înv.) s. f., g.-d. art. isprăvnicesei; pl. isprăvnicese
8. [DOOM 2] isprăvniceasă (înv.) s. f., g.-d. art. isprăvnicesei; pl. isprăvnicese
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL