1. [DEX '09] INVIOLABIL, -Ă, inviolabili, -e, adj. Care nu poate fi violat, încălcat, atins. ♦ Care se află în mod legal apărat de orice urmărire, de orice atingere, de orice încălcare sau de orice pedepsire. [Pr.: -vi-o-] – Din fr. inviolable, lat. inviolabilis.
2. [MDA2] inviolabil, ~ă a [At: CARAGIALE, O. VII, 246 / Pl: ~i, ~e / E: fr inviolable, lat inviolabilis] 1 Care nu poate fi încălcat. 2 (Jur) Care se află legal la adăpost de orice urmărire, atingere sau pedepsire.
3. [CADE] * INVIOLABIL adj. 1 Care nu se poate, care nu trebuie să fie violat sau călcat: un jurămînt ~; un drept ~ ¶ 2 ⚖️ De care nimeni nu se poate atinge, care nu poate fi pedepsit, care nu poate fi urmărit de lege: persoaana ambasadorului este ~ă [fr.].
4. [DEX '98] INVIOLABIL, -Ă, inviolabili, -e, adj. Care nu poate fi violat, încălcat, atins. ♦ Care se află în mod legal la adăpost de orice urmărire, de orice atingere, de orice încălcare sau de orice pedepsire. [Pr.: -vi-o-] – Din fr. inviolable, lat. inviolabilis.
5. [DLRLC] INVIOLABIL, -Ă, inviolabili, -e, adj. Care nu poate fi violat, încălcat, de care nu te poți atinge; care nu poate fi urmărit sau pedepsit decît pe baza unei dispoziții speciale. (Ironic) Cine... știa animozitatea dintre cei doi stîlpi ai partidului conservator trebuia să prevază ruptura, ca inevitabilă și foarte apropiată, încă de la prezentarea contraproiectelor, «sacre, inviolabile și nediscutabile». CARAGIALE, O. VII 246. – Pronunțat: -vi-o-.
6. [DN] INVIOLABIL, -Ă adj. De neviolat; care nu poate fi încălcat, atins. ♦ Care se află în mod legal la adăpost de orice urmărire, de orice atingere, de orice încălcare sau de orice pedepsire. [Pron. -vi-o-. / cf. lat. inviolabilis, fr. inviolable].
7. [MDN '00] INVIOLABIL, -Ă adj. care nu poate fi violat, încălcat; sacru; care se află în mod legal la adăpost de orice urmărire sau pedepsire. ◊ (despre un domiciliu) care nu poate fi percheziționat decât în cazurile prevăzute de lege. (< fr. inviolable, lat. inviolabilis)
8. [Șăineanu, ed. VI] inviolabil a. 1. ce nu trebuie violat: jurământ inviolabil; 2. care nu poate fi arestat nici dat în judecată: ambasadorii sunt inviolabili.
9. [Scriban] *inviolábil, -ă adj. (lat. in-violabilis). Care nu poate fi violat: jurămînt inviolabil. Apărat de constituțiune de orĭ-ce atac orĭ urmărire: domiciliu e inviolabil, consuliĭ (miniștriĭ plenipotențiarĭ, ambasadoriĭ) îs inviolabilĭ. Adv. În mod inviolabil: secret păstrat inviolabil.
10. [DOOM 3] inviolabil (desp. -vi-o-) adj. m., pl. inviolabili; f. inviolabilă, pl. inviolabile
11. [DOOM 2] inviolabil (-vi-o-) adj. m., pl. inviolabili; f. inviolabilă, pl. inviolabile
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL