1. [DEX '09] INVENTORIA, inventoriez, vb. I. Tranz. (Înv.) A inventaria. [Pr.: -ri-a] – Din fr. inventorier.
2. [MDA2] inventoria vt [At: ODOBESCU, S. I, 256 / P: ~ri-a / Pzi: ~iez / E: fr inventorier] (Frm; iuz) 1-3 A inventaria (1-3).
3. [DLRLC] INVENTORIA, inventoriez, vb. I. Tranz. (Franțuzism învechit) A inventaria. Acel funcționar otoman rămase în Țeara Romînească, «mai ales pentru ca să vînză starea nemișcătoare a Brîncovenilor, iar pe cea mișcătoare... să o inventorieze». ODOBESCU, S. I 256. – Pronunțat: -ri-a.
4. [Șăineanu, ed. VI] inventorià v. a face un inventar.
5. [CADE] * INVENTARIA = INVENTORIA.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL