1. [DEX '09] ÎNVĂLUIALĂ, învăluieli, s. f. (Înv.) 1. Învălmășeală, îmbulzeală. 2. Fig. (Rar) Necaz, supărare; p. ext. asuprire. – Învălui + suf. -eală.
2. [MDA2] învăluială sf [At: LB / Pl: ~ieli, (înv) ~le, ~iele / E: învălui + -eală] (Înv) 1 Îmbulzeală. 2 (Rar; fig) Supărare. 3 (Rar; fig) Asuprire. 4 (Îe) A face cuiva ~ A incomoda.
3. [DLRLC] ÎNVĂLUIALĂ, învăluieli, s. f. (Învechit și arhaizant) 1. Învălmășeală, îmbulzeală. Tocma într-acea învăluială Străjile s-aud strîgînd. BUDAI-DELEANU, Ț. 274. 2. Necaz, neajuns, supărare; p. ext. asuprire. Bine ar fi să nu se facă săracului învăluială. CAMILAR, N. II 295.
4. [DOOM 3] învăluială (înv.) s. f., g.-d. art. învăluielii; pl. învăluieli
5. [DOOM 2] învăluială (înv.) s. f., g.-d. art. învăluielii; pl. învăluieli
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL