1. [DEX '09] INTUITIV, -Ă, intuitivi, -e, adj. Care se bazează pe intuiție, pe cunoașterea nemijlocită a realității prin observarea directă a obiectelor sau fenomenelor. ◊ Metodă intuitivă = metodă folosită în pedagogie, care îmbină prezentarea teoretică a problemelor cu observarea directă a obiectelor sau fenomenelor. [Pr.: -tu-i-] – Din fr. intuitif, it. intuitivo.
2. [MDA2] intuitiv, ~ă a [At: MAIORESCU, CR. III, 5 / P: ~tu-i~ / Pl: ~i, ~e / E: fr intuitif it intuitivo] 1 Care se bazează pe intuiție (1). 2 (Ped; îs) Metodă ~ă Metodă în pedagogie, care îmbină prezentarea teoretică cu observarea directă a obiectelor sau a fenomenelor.
3. [CADE] * INTUITIV adj. Care se percepe, pe care-l prinde mintea imediat: învățămînt ~; acea facultate ~ă este darul cel mai prețios pentru om (ODOB.) [fr.].
4. [DLRLC] INTUITIV, -Ă, intuitivi, -e, adj. Care se bazează pe cunoașterea nemijlocită a realității prin observarea directă a obiectelor sau fenomenelor. ◊ Metodă intuitivă = metodă folosită în pedagogie, care îmbină prezentarea teoretică a problemelor cu observarea directă a obiectelor sau fenomenelor.
5. [DN] INTUITIV, -Ă adj. Bazat pe (făcut prin) intuiție. ◊ Metodă intuitivă = metodă care îmbină expunerea teoretică cu observarea directă a obiectelor sau fenomenelor. [Pron. -tu-i-. / cf. it. intuitivo, fr. intuitif].
6. [MDN '00] INTUITIV, -Ă adj. (despre cunoaștere, gândire) care procedează prin intuiție. ◊ metodă intuitivă = metodă care îmbină expunerea teoretică cu observarea directă a obiectelor sau fenomenelor. (< fr. intuitif)
7. [Șăineanu, ed. VI] intuitiv a. care se percepe imediat: învățământ intuitiv.
8. [Scriban] *intuitív, -ă adj. (fr. intuitif, d. lat. intúitus, part. d. in-tuéri și tuéri, a privi. V. tutor). Care se pricepe pin intuițiune: învățămînt intuitiv. Adv. Pin intuițiune.
9. [DOOM 3] intuitiv (desp. -tu-i-) adj. m., pl. intuitivi; f. intuitivă, pl. intuitive
10. [DOOM 2] intuitiv (-tu-i-) adj. m., pl. intuitivi; f. intuitivă, pl. intuitive
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL