1. [DEX '09] ÎNTRISTARE, întristări, s. f. Faptul de a (se) întrista; tristețe, mâhnire, amărăciune; îndurerare. – V. întrista.
2. [MDA2] întristare sf [At: CANTEMIR, IST. 123 / V: (înv) ~res~ / Pl: ~tări / E: întrista] 1 Tristețe. 2 Doliu.
3. [DLRLC] ÎNTRISTARE, întristări, s. f. Faptul de a (se) întrista; tristețe, mîhnire, amărăciune. Întristările au distilat în mine veninul trudei. SADOVEANU, A. L. 11. Văd lumea-n întristare, Ca sufletu-mi cernit. ALECSANDRI, P. I 178. O întristare adîncă se vedea pe fața lui. NEGRUZZI, S. I 31.
4. [Șăineanu, ed. VI] întristare f. suferință morală cauzată de ceva supărător. [V. trist].
5. [Scriban] întristáre f. Acțiunea de a saŭ de a te întrista, tristeță: întristarea celuĭ ce șĭ-a perdut copiiĭ. V. jale, măhnire.
6. [DEX '09] ÎNTRISTA, întristez, vb. I. Refl. și tranz. A deveni sau a face să devină trist; a (se) mâhni; a (se) îndurera. – În + trist.
7. [MDA2] întresta v vz întrista
8. [MDA2] întrestare sf vz întristare
9. [MDA2] întrista vtr [At: PSALT. 295/12 / V: (înv) ~res~ / Pzi: ~tez și (rar) întrist / E: în- + trist] 1-2 (A face pe cineva să devină sau) a deveni trist Si: a (se) mâhni, a (se) îndurera.
10. [DLRLC] ÎNTRISTA, întristez, vb. I. Refl. A deveni trist; a se mîhni. Și tu, te-ai întristat fără pricină. C. PETRESCU, C. V. 204. Se căina și se întrista în sufletul ei. ISPIRESCU, L. 26. Iordachi se întrista, Dar pe gînduri mult nu sta. ALECSANDRI, P. P. 181. ◊ Tranz. fact. Te întristează mult lucrul acesta? SAHIA, N. 46. Nu i le-a spus pînă acuma ca să nu-l întristeze. REBREANU, R. I 253. O vreme urîtă mă întristează. NEGRUZZI, S. I 57.
11. [Șăineanu, ed. VI] întristà v. a (se) face trist, a cauza supărare.
12. [Scriban] întristéz v. tr. (d. trist). Fac trist, fac durere sufletuluĭ. V. refl. Devin trist.
13. [DOOM 3] întristare s. f., g.-d. art. întristării; pl. întristări
14. [DOOM 2] întristare s. f., g.-d. art. întristării; pl. întristări
15. [DOOM 3] întrista (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. întristez, 3 întristează; conj. prez. 1 sg. să întristez, 3 să întristeze
16. [DOOM 2] întrista (a ~) vb., ind. prez. 3 întristează
17. [Argou] întristare, întristări s. f. (intl.) 1. notă de plată. 2. întristări.
18. [Argou] a băga (pe cineva) la întristare expr. a aresta (pe cineva), a băga (pe cineva) la închisoare.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL