1. [DEX '09] ÎNȚOLIT, -Ă, înțoliți, -te, adj. (Fam.) Care este bine îmbrăcat, care are haine noi; fig. parvenit. – V. înțoli.
2. [MDA2] înțolit, ~ă a [At: GHEORGACHI, ap. LET. III, 317/10 / V: ~lat / Pl: ~iți, ~e / E: înțoli] 1 (D. om) Care și-a cumpărat haine noi. 2 (Pex) Care se îmbracă bine, elegant. 3 (Fig; fam; pex) Parvenit. 4 (D. capul femeilor) învelit cu haine sau cârpe. 5 (Reg; d. animale) Acoperit cu un țol. 6 (Fig; nob) Ornat.
3. [DLRLC] ÎNȚOLIT, -Ă, înțoliți, -te, adj. (Familiar) Îmbrăcat bine, cu haine noi; fig. parvenit. Era nepotul unui cafegi-bașa... înțolit din mănoase otcupuri. C. PETRESCU, A. R. 11. Care mai bine-nțoliți, Care rupți și jerpeliți. TEODORESCU, P. P. 587.
4. [DEX '09] ÎNȚOLI, înțolesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Fam.) A (se) îmbrăca în haine noi; a (se) îmbrăca bine, elegant; fig. a parveni. – În + țol.
5. [MDA2] înțola v vz înțoli
6. [MDA2] înțolat2, ~ă a vz înțolit2
7. [MDA2] înțolat1 sn vz înțolit1
8. [MDA2] înțoli [At: ISPIRESCU, ap. TDRG / V: (cscj) ~la / Pzi: ~lesc / E: în- + țol] 1-2 vtr A (se) îmbrăca în haine noi. 3-4 vtr (Fam) A (se) îmbrăca bine, elegant. 5 vr (Fig; fam; pex) A parveni. 6 vt A înveli capul femeilor în cârpe multe Si: a îmbondori, a înfofoli, a înhăimura. 7 vt (Reg; îf ~la) A pune un țol pe un cal sau bou. [1] 9 vt (Fig; nob) A orna.
9. [DLRLC] ÎNȚOLI, înțolesc, vb. IV. Refl. (Familiar) A-și face, a-și procura haine (noi), a-și face toată îmbrăcămintea (necesară); fig. a parveni. Și-i mai și rămase [din bani] cu ce să se înțolească el, nevasta și copiii lui. ISPIRESCU, la TDRG. Se-nțolește de la unul ș-altul de pomană. CARAGIALE, O. I 303. ◊ Tranz. Scoase... un rînd de haine mîndre... și înțoli pe biata femeie cu ele. La TDRG.
10. [Șăineanu, ed. VI] înțolì v. a (se) îmbrăca: să se mai înțolească și ei ISP. [V. țol].
11. [Scriban] înțolésc v. tr. (d. țol, haĭnă). Dăruĭesc cuĭva haĭne saŭ alt-ceva, îl îmbrac, îl îmbogățesc. V. refl. Mă îmbogățesc, mă încĭupăresc: acest sărac s’a maĭ înțolit. – Vechĭ și -éz (Let. 3, 323 jos).
12. [DOOM 3] înțoli (a ~) (fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înțolesc, 3 sg. înțolește, imperf. 1 înțoleam; conj. prez. 1 sg. să înțolesc, 3 să înțolească
13. [DOOM 2] înțoli (a ~) (fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înțolesc, imperf. 3 sg. înțolea; conj. prez. 3 să înțolească
14. [Argou] înțolit, -ă înțoliți, -te adj. 1. care este bine îmbrăcat, care are haine noi 2. (fig.) parvenit
15. [Argou] înțoli, înțolesc v. r. 1. a se îmbrăca cu haine noi, a se îmbrăca elegant 2. (fig.) a parveni
16. [Argou] înțolit la marele fix / la patru ace expr. (pop.) îmbrăcat elegant.
17. [DAR] înțolit, înțolită, adj. (pop.) 1. îmbrăcat bine. 2. împodobit, ornat.
18. [DAR] înțolit s.n. (pop.) 1. înțolire, îmbrăcare cu obiecte bune. 2. împodobire, ornare.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL