1. [MDA2] înțărânat, ~ă a [At: PISCUPESCU, O. 42/5 / V: înțârnat / Pl: ~ați, ~e / E: înțărâna] 1 Acoperit cu țărână. 2 (D. grâu) Semănat cu sapa.
2. [MDA2] înțărâna vt [At: PAMFILE, A. R. 104 / V: ~țârna / Pzi: ~nez / E: în + țărână] 1 A acoperi cu țărână. 2 (Reg) A semăna grâul folosind sapa, din cauza uscăciunii solului.
3. [MDA2] înțârna v vz înțărâna
4. [MDA2] înțârnat, ~ă a vz înțărânat
5. [DLRM] ÎNȚĂRÎNA, înțărînez, vb. I. Tranz. (Rar) A înțelina. – Din în- + țărînă.
6. [DAR] înțărânat, înțărânată, adj. (reg., înv.) 1. acoperit cu țărână. 2. săpat cu sapa.
7. [DAR] înțărâna, înțărânez, vb. I (reg., înv.) 1. a acoperi cu țărână, cu pământ; a îngropa. 2. a semăna grâul cu sapa, toamna, din cauza uscăciunii sau a vremii rele.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL