1. [DEX '09] INSISTENȚĂ, insistențe, s. f. Stăruință, perseverență. ♦ Rugăminte, cerere insistentă. – Din fr. insistance, it. insistenza.
2. [MDA2] insistență sf [At: NEGRUZZI, S. I, 106 / V: (înv) ~tan~, ~tin~ / Pl: ~țe / E: fr insistance, it insistenza] 1 Perseverență. 2 Rugăminte insistentă.
3. [CADE] * INSISTENȚĂ (pl. -țe) sf. Stăruință [fr.].
4. [DLRLC] INSISTENȚĂ, insistențe, s. f. Stăruință, perseverență. Insistențele enervară de cîteva ori pe bătrînul Miron, precum încăpățînarea bătrînului enerva pe Grigore. REBREANU, R. II 15. Și Albert îl rugă cu atîta insistență, că-l înduplecă. VLAHUȚĂ, O. AL. II 40. La insistența părintelui său răspundea că nu se poate decide a se despărți de el. NEGRUZZI, S. I 106.
5. [DN] INSISTENȚĂ s.f. Calitatea a ceea ce este insistent; stăruință, perseverență. ♦ (Spec.) Rugăminte, cerere insistentă. [Cf. fr. insistence, it. insistenza].
6. [MDN '00] INSISTENȚĂ s. f. stăruință, perseverență. ◊ (spec.) rugăminte, cerere insistentă. (< fr. insistance, it. insistenza)
7. [Șăineanu, ed. VI] insistență f. stăruință.
8. [Scriban] *insisténță f., pl. e (d. insistent; fr. insistance. V. con- și sub-sistență). Acțiunea de a insista, stăruință.
9. [MDA2] insistanță sf vz insistență
10. [MDA2] insistință sf vz insistență
11. [DOOM 3] insistență s. f., g.-d. art. insistenței; pl. insistențe
12. [DOOM 2] insistență s. f., g.-d. art. insistenței; pl. insistențe
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL