1. [DEX '09] ÎNSĂILARE, însăilări, s. f. Acțiunea de a însăila și rezultatul ei. [Pr.: -să-i-. – Var.: înseilare s. f.] – V. însăila.
2. [MDA2] însăilare sf [At: DA ms / Pl: ~lări / V: ~ăel~, ~sei~, înselare / E: însăila] 1 Coasere provizorie cu împunsături rare Si: însăilat1 (1). 2 Prindere cu un fir de ață de culoare contrastantă a locurilor unde se va coase apoi definitiv Si: însăilat1 (2). 3 (Fig) Efectuare superficială a unei lucrări Si: însăilat1 (3). 4 (Fig) Improvizare.
3. [DEX '98] ÎNSĂILARE, însăilări, s. f. Acțiunea de a însăila și rezultatul ei. [Var.: înseilare s. f.] – V. însăila.
4. [DLRLC] ÎNSĂILARE, însăilări, s. f. (Rar) Acțiunea de a însăila. – Pronunțat: -să-i-.
5. [DEX '09] ÎNSĂILA, însăilez, vb. I. Tranz. A coase în mod provizoriu cu împunsături depărtate; a prinde cu un fir de ață (albă) locurile pe unde se va coase apoi definitiv. ♦ Fig. A face superficial un lucru; a înjgheba; a improviza, a înșira. [Pr.: -să-i-. – Var.: înseila vb. I] – Cf. saia.
6. [DEX '09] ÎNSEILA vb. I v. însăila.
7. [DEX '09] ÎNSEILARE s. f. v. însăilare.
8. [MDA2] însăela v vz însăila
9. [MDA2] însăelare sf vz însăilare
10. [MDA2] însăila vt [At: DA ms / Pzi: ~lez / V: ~ăela, ~sei~, ~sela / E: în- + saiele (pll saia)] 1 A coase în mod provizoriu cu împunsături depărtate Si: (îrg) a înseilui (1), a înșulări (1). 2 A prinde cu un fir de ață de culoare contrastantă locurile pe unde se va coase apoi definitiv Si: (îrg) a înseilui (2), a înșulări (2). 3 (Fig) A face superficial un lucru. 4 (Fig) A improviza.
11. [MDA2] înseila v vz însăila
12. [MDA2] înseilare sf vz însăilare
13. [MDA2] însela v vz însăila
14. [MDA2] înselare sf vz însăilare
15. [DEX '98] ÎNSĂILA, însăilez, vb. I. Tranz. A coase în mod provizoriu cu împunsături depărtate; a prinde cu un fir de ață (albă) locurile pe unde se va coase apoi definitiv. ♦ Fig. A face superficial un lucru; a înjgheba; a improviza, a înșira. [Var.: înseila vb. I] – Cf. saia.
16. [DLRLC] ÎNSĂILA, însăilez, vb. I. Tranz. A coase cu împunsături rare, în mod provizoriu, a prinde cu ață. ♦ Fig. A imagina, a improviza. Însăila lungi dialoguri între personagii din veacuri deosebite. M. I. CARAGIALE, C. 116. – Pronunțat: -să-i-.
17. [Șăineanu, ed. VI] însăilà v. 1. a coase cu împunsături rare, a prinde cu ață pe unde are să se coase la urmă: a însăila rochea; 2. a împreuna: am însăilat bucățelele ISP.; 3. fig. a începe a face. [V. saià].
18. [Scriban] însăĭléz v. tr. (got. insailjan, a lega cu funiĭ. V. sailă, saĭa 2 și sălai. Cp. și cu ung. szál, ață). Înșulăresc, cos cu împunsăturĭ rare și în mod provizoriŭ: a însăila o rochie.
19. [DOOM 3] însăilare (desp. -să-i-) s. f., g.-d. art. însăilării; pl. însăilări
20. [DOOM 2] însăilare (-să-i-) s. f., g.-d. art. însăilării; pl. însăilări
21. [DOOM 3] însăila (desp. -să-i-) vb., ind. prez. 1 sg. însăilez, 3 însăilează; conj. prez. 1 sg. să însăilez, 3 să însăileze
22. [DOOM 2] însăila (-să-i-) vb., ind. prez. 3 însăilează
23. [MDO] însăila
24. [IVO-III] înseilez.
25. [DRAM 2021] însăilá, însăilez, v.t. A coase provizoriu. – Din în- + saia „ață pentru însăilat” (DEX, MDA).
26. [DRAM 2015] însăila, însăilez, vb. tranz. – A coase provizoriu. – Din în- + saia „ață pentru însăilat” (DEX, MDA) < tc. saya (Cihac, Conev, cf. DER; Șăineanu, Scriban); cuvânt autohton (Russu, 1981).
27. [DRAM] însăila, însăilez, vb. tranz. – A coase provizoriu. – Cuvânt autohton (Russu 1981).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL