1. [MDA2] ingurgitat1 sn [At: DA / V: în~ / Pl: (rar) ~uri / E: ingurgita] Înghițire.
2. [MDA2] ingurgitat2, ~ă a [At: DA / V: în~ / Pl: ~ați, ~e / E: ingurgita] (D. alimente) Înghițit2.
3. [DEX '09] INGURGITA, ingurgitez, vb. I. Tranz. A înghiți (mai ales un aliment). [Var.: îngurgita vb. I] – Din fr. ingurgiter.
4. [DEX '09] ÎNGURGITA vb. I v. ingurgita.
5. [MDA2] ingurgita vt [At: RALEA, E. O. 46 / V: în~ / Pzi: ~tez / E: lat ingurgito, -are, fr ingurgiter] A înghiți.
6. [MDA2] îngurgita v vz ingurgita
7. [MDA2] îngurgitat, ~ă a vz ingurgitat2
8. [DN] INGURGITA vb. I. tr. (Rar; liv.) A înghiți. [< fr. ingurgiter, lat. ingurgitare].[1]
9. [MDN '00] INGURGITA vb. tr. a înghiți (alimente), a absorbi repede și în cantitate mare; a ingera. (< fr. ingurgiter, lat. ingurgitare)
10. [DOOM 3] ingurgita (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ingurgitez, 3 ingurgitează; conj. prez. 1 sg. să ingurgitez, 3 să ingurgiteze
11. [DOOM 2] ingurgita (a ~) vb., ind. prez. 3 ingurgitează
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL