1. [DEX '09] ÎNGHEȚAT, -Ă, înghețați, -te, adj., s. f. 1. Adj. (Despre lichide) Transformat în gheață; acoperit cu o pojghiță de gheață; (despre sol) întărit, învârtoșat din cauza înghețării. ♦ (Despre legume, fructe, carne etc.) Congelat. ♦ Înțepenit, amorțit de ger; degerat. 2. S. f. Cremă de fructe, de ouă, de cacao etc., răcită până la solidificare. 3. Adj. Fig. Înmărmurit, împietrit (de emoție). ♦ (Despre ochi) Cu privirea fixă, lipsită de expresie. – V. îngheța.
2. [MDA2] înghețat, ~ă [At: MARCOVICI, D. 130 / S și: înghieț~ / Pl: ~ați, ~e, (pop) ~țăți / E: îngheța] 1 a (D. lichide) Transformat în gheață. 2-3 a (D. unele corpuri solide îmbibate cu apă sau cu alt lichid) (Întărit sau) acoperit cu o pojghiță de gheață. 4 a (D. plante) Degerat. 5 a (Îs) Zona ~ă Zonă polară unde gheața nu se topește niciodată. 6 a (D. ființe; îe) A fi ~ bocnă A fi cuprins puternic de frig. 7 a (D. lucruri; îae) A fi întărit prin transformarea în gheață a lichidului conținut. 8 a (Fig) Rece ca gheața. 9 a (D. ființe) Înțepenit de frig. 10 a (Fig) înmărmurit de emoție. 11 a (Fin; capital; îoc lichid) Blocat. 12 a (Fin; d. capital) Care nu mai poate fi pus în circulație. 13 a (D. salarii, prețuri) A cărui mărire este împiedicată pentru a preveni creșterea inflației. 14 a (D. legume, fructe, carne etc.) Congelat. 15-16 a (D. ochi) Cu privirea (fixă sau) lipsită de expresie. 17 sf Cremă de fructe, de cacao, de vanilie etc. răcită până la solidificare Si: (iuz) înghețătură (1). 18 sf (Reg) Piftie.
3. [DLRLC] ÎNGHEȚAT, -Ă, înghețați, -te, adj. 1. (Despre lichide, mai ales despre apă) Transformat în gheață; acoperit cu o pojghiță de gheață; (despre unele corpuri solide) întărit, învîrtoșat (pentru că a înghețat apa pe care o conțin). Trecură cu chervanele Tisa înghețată și se îndreptau acum spre Huedin. V. ROM. noiembrie 1953, 9. Pe dealuri înghețate subt zăpadă, Am stat s-ascult De este vreo suflare pe pămînt. D. BOTEZ, P. O. 64. E un ger amar, cumplit! Stelele par înghețate, cerul pare oțelit. ALECSANDRI, P. A. 115. ◊ Fig. Îngropate, Zac, coperite de uitare, Atîtea visuri înghețate, De vreme și de nepăsare. VLAHUȚĂ, P. 29. ◊ Expr. A îngheța bocnă v. bocnă. 2. (Despre oameni sau animale) Înțepenit de frig, degerat. O găsi rece, înghețată, o socoti moartă. NEGRUZZI, S. I 26. 3. Fig. Înmărmurit, înlemnit, împietrit (din cauza unei emoții puternice). Înghețat de spaimă. ▭ Zîmbetul ușor sarcastic îi rămînea înghețat în colțul din stînga gurii. SADOVEANU, A. L. 24. ♦ (Despre ochi) Cu privirea fixă, încremenită. Istrate Zvorîșteanu l-a privit o clipă cu ochii lui înghețați. GALAN, Z. R. 156. Sar eunucii, vin, îl prind – Se-ntoarce-arabul răsărind Cu ochii înghețați. COȘBUC, P. I 114.
4. [Șăineanu, ed. VI] înghețat a. 1. acoperit de ghiață; 2. glacial.
5. [Scriban] înghețát, -ă adj. Întărit de ger: apă înghețată, pămînt înghețat. Foarte rece: a avea mînele înghețate. Fig. Lipsit de foc, de pasiune, de vĭață: inimă înghețată. Adv. Fără foc, fără inimă: a vorbi înghețat. V. dezghețat.
6. [DEX '09] ÎNGHEȚA, îngheț, vb. I. 1. Intranz. (La pers. 3) A se preface în gheață. ◊ Expr. A-i îngheța cuiva inima (sau sângele în vine) = a înlemni, a încremeni. ♦ (Despre sol) A se întări, a se învârtoșa din cauza înghețului. 2. Intranz. și tranz. fact. A degera, a amorți sau a face să degere, să amorțească de frig. 3. Intranz. Fig. A încremeni, a înlemni, a înmărmuri (de frică, de emoție). – Lat. inglaciare.
7. [MDA2] îngheț sn [At: BIBLIA (1688), ap. TDRG / S și: (înv) înghieț / Pl: ~uri / E: drr îngheța] 1 Ger. 2 Răceală. 3 (Fig) Împietrire. 4 (Fig) Rigiditate. 5 (Fig) Fior de frig. 6 Trecere a apei în stare de gheață. 7 Congelare.
8. [MDA2] îngheța [At: CORESI, EV. 364/11 / S și: -ghieța / Pzi: îngheț / E: ml *inglaciare] 1 vi (D. lichide) A se transforma în gheață. 2 vi (D. unele corpuri solide îmbibate cu apă sau cu alt lichid) A se întări din cauza temperaturii coborâte. 3 vz (D.unele corpuri solide îmbibate cu apă sau cu alt lichid) A prinde o pojghiță de gheață sub influența frigului. 4-5 vtri (A face să degere sau) a degera. 6-7 vtri (A face să amorțească sau) a amorți. 8 vz (Îe) A-i ~ cuiva inima (sau sângele în vine) A fi paralizat de teamă. 9-10 vit (Fig) (A încremeni sau) a face pe cineva să încremenească de frică sau de emoție. 11 vz (D.cadavre) A înțepeni. 12 vt (D. prețuri, salarii etc.) A se păstra la același nivel pentru a limita inflația. 13 vt (D. anul școlar, universitar) A întrerupe activitatea didactică fără a încheia situația școlară a elevilor, studenților.
9. [DLRLC] ÎNGHEȚA, îngheț, vb. I. Intranz. 1. (Despre lichide, în special despre apă) A se preface în gheață; a prinde o pojghiță de gheață sub influența temperaturii scăzute; p. ext. (despre unele corpuri care conțin apă) a se întări, a se învîrtoșa din cauza înghețului. Pămîntul a înghețat. ▭ Bălțile înghețaseră, iar cînd călca pe zgrunțurii tari ca fierul, îl săgeta pînă-n creieri. CAMILAR, TEM. 29. S-a lăsat iarna cu zăpezi și geruri... Au înghețat toate apele. STANCU, U.R.S.S. 137. ◊ (Hiperbolic) Tu ești Gerilă?... Tu trebuie să fii: pentru că și focul îngheață lîngă tine. CREANGĂ, P. 240. ◊ Fig. A-nghețat tăcerea sus ca un ocean. D. BOTEZ, P. O. 68. ◊ Expr. A-i îngheța cuiva inima (sau sîngele în vine) = a înlemni, a încremeni (sau, tranz., a face pe cineva să înlemnească). Aceste cuvinte ne îngheață inima. GHEREA, ST. CR. II 93. Minte de îngheață apa (sau apele) v. minți. 2. (Despre ființe, plante și diverse părți ale organismului lor) A degera, a amorți de frig; a muri din cauza gerului. I-au înghețat mîinile și picioarele. ▭ De mi-ar găti Măndica antereu, să pun ceva cald pe mine, că, zău, am înghețat. ALECSANDRI, T. I 317. (Hiperbolic) Ne-a înghețat limba în gură și măduva în ciolane de frig. CREANGĂ, O. A. 254. ◊ Tranz. Ar fi vroit să doarmă, să viseze – dar gerul îi îngheța pleoapele și-i painjenea ochii. EMINESCU, N. 42. (Poetic) Vîntul trecuse la nord. Suflarea lui înghețase văzduhul. BART, E. 389. 3. Fig. A încremeni. Voi să spuie ceva, dar cuvintele înghețară pe buze; pleoapele căzură grele și rămase țeapăn. DUNĂREANU, CH. 39. Cu fața spre părete mă lasă prin străini, Să-nghețe sub pleoape a ochilor lumini. EMINESCU, O. I 127. ◊ Tranz. Moșneagul ar mai fi spus ceva dacă privirea aprigă a lui Șoimaru nu i-ar fi înghețat vorba pe buze. SADOVEANU, O. VII 168. Străin la vorbă și la port, Lucești fără de viață, Căci eu sînt vie, tu ești mort, Și ochiul tău mă-ngheață. EMINESCU, O. I 171. 4. Fig. (Adesea urmat de determinări introduse plin prep. «de») A fi cuprins de o emoție puternică, a rămîne fără suflare; a înmărmuri, a înțepeni. Atunci, să știi tu bine, Vom mai vorbi cu tine, Cînd mi-or găsi inelul... Iar mirele-a-nghețat. COȘBUC, P. I 278. Se făcu iarăși lup... rînjind către curtenii împăratului. Aceștia... deodată înghețară de frică. ISPIRESCU, L. 79. Femeia lui Ipate, cînd a mai văzut și asta, numai i s-a încleștat gura și a înghețat de frică. CREANGĂ, P. 178.
10. [Șăineanu, ed. VI] înghețà v. 1. a prinde ghiață; 2. a se face ghiată. [Lat. GLACIARE],
11. [Scriban] 2) îngheț, a -á v. intr. (d. gheață saŭ d. lat. in-glaciare; it. ghiacciare, fr. glacer. – Îngheață; să înghețe). Mă prefac în gheață: apa a înghețat. Prind gheață: rîu a înghețat. Fig. Îngheț de frică, mĭ-e foarte frică, înlemnesc, înmărmuresc.
12. [DOOM 3] +Înghețat (Oceanul ~ de Nord) (desp. -ce-a-) s. propriu n. art.
13. [DOOM 3] îngheța (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. îngheț, 3 îngheață; conj. prez. 1 sg. să îngheț, 3 să înghețe; imper. 2 sg. afirm. îngheață
14. [DOOM 2] îngheța (a ~) vb., ind. prez. 3 îngheață; conj. prez. 3 să înghețe
15. [MDO] îngheța (ind. prez. 3 sg. și pl. îngheață)
16. [IVO-III] îngheț, -ghiață 3.
17. [DGE] ÎNGHEȚÁ vb. I. În gastronomie, a răci puternic un aliment pentru a-l solidifica, respectiv a căpăta aspect de gheață sau de înghețată; în expr. curentă: a pune un aliment pentru un anumit timp la congelator pentru a îngheța, cf. fr. glacer, engl. to ice.
18. [DE] ÎNGHEȚAT, Oceanul ~ v. Arctic, Oceanul ~.
19. [DE] OCEANUL ÎNGHEȚAT v. Arctic, Oceanul ~.
20. [Argou] a minți de îngheață apele / de stinge expr. a spune minciuni foarte mari, a exagera.
21. [Argou] a-i îngheța (cuiva) rahatul expr. a se înspăimânta, a se îngrozi.
22. [Argou] îngheța, îngheț v. t. (pub.) a bloca salarii / diverse activități etc.[1]
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL